Salariaţii şi pensionarii cu venituri sub 2.000 de lei vor beneficia de deduceri pentru creditele restructurate

Salariații și pensionarii cu venituri brute sub 2.000 de lei vor beneficia de o deducere specială lunară pentru creditele restructurate, care va fi luată în calcul la stabilirea bazei impozabile, prevede un proiect de ordonanță de urgență publicat miercuri pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice /MFP/.

‘Pentru a beneficia de deducerea specială lunară pentru credite restructurate, contribuabilii respectivi trebuie să realizeze venituri brute din salarii la funcția de bază sau venituri brute din pensii de până la 2.000 lei , inclusiv, în fiecare lună a perioadei impozabile în care se acordă deducerea. Persoanele fizice, titulare ale unor contracte de credite supuse restructurării conform legii, primite de la unul sau mai mulți împrumutători, au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere specială pentru credite, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile, numai pentru veniturile din salarii realizate la locul unde se află funcția de bază’, precizează nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Împrumutătorii pot fi instituțiile de credit — persoane juridice române și sucursalele instituțiilor de credit persoane juridice străine — și instituțiile financiare nebancare (persoane juridice române și sucursalele instituțiilor financiare străine) înscrise în Registrul general, care optează pentru restructurarea creditelor.

Deducerea se acordă lunar, începând cu drepturile reprezentând venituri din salarii și pensii, aferente lunii ianuarie 2016, pentru o singură sursă de venit și reprezintă rata din perioada de prelungire a duratei inițiale a creditului, nu mai mult de 900 lei, în anumite condiții, pe baza documentelor justificative emise de împrumutător.

Obligația acordării deducerii speciale pentru credite revine angajatorului/plătitorului de venituri din pensii. Deducerea se acordă și contribuabililor care au obligația de a declara și de a plăti impozit lunar, la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul, pe baza documentelor justificative emise de împrumutător.

Citeste si:  Rovana Plumb: Guvernul a aprobat proiectele de lege privind amnistia fiscală în cazul pensionarilor şi al mamelor

În prezent, prevederile în vigoare stabilesc acordarea unor deduceri personale lunare angajaților care au un venit lunar brut de până la 1.000 lei, iar pentru veniturile cuprinse între 1.001 și 3.000 lei deducerea se acordă degresiv, în funcție de persoanele aflate în întreținere, în baza unei formule de calcul. Pentru veniturile mai mari de 3.001 lei nu se acordă deduceri.

La determinarea venitului impozabil lunar din pensii se deduc o sumă neimpozabilă lunară de 1.000 lei și contribuțiile sociale obligatorii calculate, reținute și suportate de persoana fizică.

Potrivit MFP, facilitatea fiscală propusă are ca scop stimularea creșterii economice, prin majorarea consumului populației în cadrul formării produsului intern brut, majorarea venitului disponibil pe o perioadă limitată pentru populația cu venituri aflate sub nivelul salariului mediu pe economie, precum și diminuarea pentru această categorie a efortului cu plata serviciului datoriei la bănci și IFN, îmbunătățirea eficienței utilizării lichidității existente în sistemul financiar, crearea condițiilor pentru temperarea ritmului de creștere a riscului de credit din sistem și îmbunătățirea calității portofoliilor instituțiilor de credit și IFN-urilor.

Contribuabilul va primi o facilitate fiscală din partea statului român, astfel încât efortul de plată a datoriilor către bănci și IFN, în creștere ca urmare a necesității restituirii sumelor amânate la plată, să se diminueze. Facilitatea fiscală se va acorda pe cel mult doi ani, atâta timp cât debitorul își onorează corespunzător serviciul datoriei.

Citeste si:  Suedia ar putea fi un model pentru Austria

‘Asemenea măsuri prin care guvernele au intervenit direct în sprijinul debitorilor s-au practicat relativ frecvent în Europa de la începutul crizei De exemplu, în Marea Britanie, în anul 2008, s-a implementat o măsură prin care se permite amânarea plății dobânzilor, iar măsura a fost susținută prin garanții de stat pentru creditori. În Croația s-au inițiat aplicat facilități din partea statului pentru rambursarea mai bună a creditelor ipotecare în valută. În Islanda s-au implementat măsuri pentru subvenționarea eforturilor populației cu dobânda pentru o perioadă de doi ani, finanțată printr-o facilitate fiscală acordată băncilor. O concluzie importantă a eficienței măsurilor aplicate în unele țări din Europa privind facilitățile acordate debitorilor, concluzie prezentată în raportul FMI din aprilie 2012 este că reducerea serviciului datoriei populației a avut efecte favorabile asupra consumului populației și asupra creșterii economice’, se spune în nota de fundamentare.

Potrivit MFP, estimările conduc la concluzia că măsurile ar putea majora creșterea economică cu circa 0,25 puncte procentuale în fiecare an de aplicare. Efectul maxim asupra creșterii economice ar putea fi de aproximativ 0,5 puncte procentuale în fiecare an, în condițiile în care atât debitorii, cât și creditorii ar adera la această schemă în mod semnificativ, debitorii ar folosi într-o măsură covârșitoare surplusul de venit disponibil obținut pentru majorarea consumului și creșterea pe această cale a consumului s-ar localiza pentru produse și servicii fabricate în România.

Impactul financiar asupra veniturilor bugetare al acestei măsuri este unul negativ, de scădere cu 975 milioane lei în 2016 și de scădere cu 1,017 miliarde lei în 2017. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner