Sectorul bancar românesc are o capacitate bună de a face faţă unui şoc de retragere a finanţării

Sectorul bancar românesc are o capacitate bună de a face față unui șoc moderat spre ridicat de retragere a finanțării, în eventualitatea unei agravări a conflictului din Ucraina, potrivit Raportului asupra stabilității financiare publicat, marți seară, pe site-ul Băncii Naționale a României.

„Conform rezultatelor exercițiului de testare la stres a lichidității din perspectivă macroprudențială, sectorul bancar are o capacitate bună de a face față unui șoc moderat spre ridicat de retragere a finanțării, principala provocare fiind capacitatea băncilor de atragere de resurse suplimentare prin vânzarea de active, în contextul îmbunătățirii situației lichidității sectorului bancar românesc. În plus, sectorul bancar din România dispune de resurse adecvate pentru a rezista unor posibile șocuri, aspect susținut de îmbunătățirea ratei fondurilor proprii totale (la 17% în iunie 2014 față de 15% în decembrie 2012), cât și de ameliorarea indicatorului prudențial de lichiditate (1,6 în iulie 2014 față de 1,4 în decembrie 2012)’, se precizează în Raportul BNR.

Potrivit acestuia, posibile evoluții negative ale conflictului din Ucraina nu vor avea, cel mai probabil, un impact semnificativ asupra României pe termen scurt, prin canalul expunerilor directe, în condițiile în care sectorul bancar din România nu are în structura sa instituții cu acționariat rusesc sau ucrainean, iar deținerile de active rusești sau ucrainene de către sectorul bancar românesc sunt modice, potrivit Băncii Centrale.

„Sectorul real are legături directe reduse cu Ucraina, iar firmele românești cu acționariat ucrainean nu au dimensiune sistemică. Legăturile sectorului real cu Rusia sunt mai importante decât cele cu Ucraina, dar eventuale evoluții nefavorabile ale firmelor românești cu capital rusesc cel mai probabil nu vor genera implicații sistemice”, precizează documentul citat.

Pe de altă parte, însă, o eventuală agravare a conflictului din Ucraina poate avea consecințe importante asupra României prin canalul indirect. Acestea s-ar putea reflecta la nivelul fluxurilor comerciale externe, prin eventuala afectare a cererii de exporturi românești a economiilor din zona euro, precum și în plan financiar, prin canalul creditorului comun, deoarece majoritatea creanțelor financiare externe asupra Ucrainei și Rusiei sunt deținute de Austria, Italia și Franța, iar aceste țări sunt bine reprezentate în România, atât în sectorul bancar, cât și în sectorul real.

Potrivit Raportului elaborat de banca centrală, sectorul bancar românesc are în structura sa șapte instituții de credit cu acționariat austriac, trei instituții cu acționariat francez și două instituții cu acționariat italian, împreună având o cotă de piață de 55% în total credite acordate sectorului neguvernamental (în august 2014).

„România nu are legături comerciale importante cu Ucraina și Rusia (aproximativ 4% din valoarea importurilor și exporturilor, în iunie 2014), iar intensitatea energetică a economiei românești s-a redus, aspect reflectat și în ponderea în scădere a importurilor de gaze naturale (România a importat 15,3% din necesarul de gaze pentru consumul intern în anul 2013, față de 24,3% în anul 2012)’, arată documentul.

Criza din Ucraina s-a declanșat în urma alipirii Crimeii la teritoriul rus, prin decizia Dumei de Stat din 18 martie 2014, pe fondul unor tensiuni între Rusia și Ucraina apărute încă din luna noiembrie 2013. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata