Semnificaţiile acordurilor de asociere istorice semnate de UE cu Republica Moldova, Ucraina şi Georgia

Liderii Uniunii Europene au semnat vineri un Acord de Asociere cu Republica Moldova, Ucraina și Georgia, trei foste republici sovietice care vor să se apropie de Europa Occidentală, în pofida presiunilor din partea Rusiei, comentează France Presse.

Acordul de Asociere permite apropierea celor trei țări de Uniunea Europeană, fără a le oferi perspectiva aderării.

Calificat drept ‘inovator și ambițios’ de către Comisia Europeană, care l-a negociat din 2007, Acordul de Asociere creează cadrul unei colaborări sporite în numeroase sectoare: energie, justiție, politica externă, vize, cultură. Țările semnatare trebuie să se angajeze să respecte statul de drept și să lupte împotriva corupției.

Scopul unei astfel de înțelegeri este și crearea unei zone de liber-schimb, prin introducerea de norme comune.

Cele trei state vor obține un acces privilegiat pe piața internă a UE, „cea mai mare piață unică din lume”, cu 500 de milioane de consumatori. Exporturile ucrainene ar putea crește astfel cu un miliard de euro de an, în special în sectoarele textil, alimentar și al oțelului, ceea ce ar impulsiona creșterea economiei cu 1%, conform unui studiu al UE.

În contrapartidă, Ucraina, Republica Moldova și Georgia vor trebui să adopte reforme profunde care s-ar putea dovedi dificile din puncte de vedere social și politic.

Pentru UE, beneficiile comerciale sunt așteptate pe un termen mult mai lung, însă sprijinul se anunță scump pentru următorii ani. Bruxellesul a promis un vast program de ajutor de 11 miliarde de euro numai pentru Ucraina.

Pe termen lung, UE „va trebuie să depună un efort susținut pentru a-și ajuta țările să aplice reforme dureroase, în special în sectorul energetic, pentru ca ele să fie mai puțin vulnerabile la presiunile Rusiei”, atrage atenția Judy Dempsey, din partea Institutului Carnegie Europe.

În ceea ce privește riscul ca semnarea acestor acorduri să tensioneze și mai mult relațiile cu Rusia, France Presse notează că prudența este cea care domină la Bruxelles, unde experții nu au anticipat deloc că această înțelegere, ce trebuia inițial semnată la sfârșitul lui 2013, va declanșa această criză gravă din Ucraina.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata