Sloganurile candidaţilor în alegerile prezidenţiale, comentate de analişti

Analiștii politici Cristian Pârvulescu, Adrian Moraru, Marius Pieleanu, Alfred Bulai și Radu Magdin au comentat,  sloganurile alese de candidații înscriși în cursa prezidențială.

Potrivit acestora, sloganurile „nu apar datorită unei inspirații’, ele fiind mai degrabă rezultatul unui efort de cercetare al focus grupurilor.

„Sloganurile sunt elemente obligatorii într-o campanie. Sloganul a contat însă cândva, fiind un fel de chintesență a ideii de campanie. Acum sloganurile joacă un rol absolut marginal”, este de părere Cristian Pârvulescu (Asociația Pro Democrația).

Totuși, chiar dacă „sloganul nu te face să câștigi campania”, el ajută în comunicarea cu alegătorii fiindcă, așa cum susține Alfred Bulai, „rămân niște idei în mintea oamenilor”.

În ce privește sloganul ales de către candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, „Președintele care unește”, analistul Alfred Bulai consideră că acesta este unul care respectă „linia politică a PSD”.

„Nu cred că este extraordinar, dar, pe fondul crizei și disparităților politice, este singurul mesaj pe care ni-l spune. Este un mesaj al PSD, pentru că ei au început, acum 20 de ani, cu sloganul acela ‘Un președinte pentru liniștea noastră’. Deci, este într-o linie politică a PSD”, declară acesta.

Și analistul Radu Magdin este de părere că liderul social-democrat a optat pentru „un mesaj unitar, relativ clasic, al stângii”. „Sloganul este puternic prin antiteza implicită la Traian Băsescu și începutul unei noi ere politice”, subliniază analistul.

De asemenea, analistul Cristian Pârvulescu consideră că sloganul lui Victor Ponta este „inspirat din acțiunea USL, și anume aceea de a unifica acolo unde Traian Băsescu ar fi despărțit”.

„Întregul program al lui Ponta este centrat pe ideea președintelui unificator cu, pe de altă parte, o foarte interesantă referință la Marea Unire. Ponta sugerează destul de clar că și-ar dori să fie președintele României în 2018, când se vor sărbători 100 de ani de la Marea Unire. Această referință, în care unii văd elemente naționaliste, a contat pentru a adopta acest slogan, folosit în paralel cu „Mândri că suntem români”, care, aparent, a prins în alegerile europarlamentare”, afirmă Pârvulescu.

Analistul Marius Pieleanu consideră că mesajul de tipul „președintelui care unește” este unul care se adresează „aproape tuturor românilor”.

„Este vorba nu numai de o unire teritorială cu Republica Moldova, dar este vorba și despre cel care unește o țară încă dezbinată ca populație. Sloganul are dublă semnificație. Este un mesaj bine ales al PSD”, spune analistul.

Adrian Moraru (Institutul pentru Politici Publice) susține că, deși sloganul candidatului stângii poartă „un mesaj corect”, el se adresează mai degrabă unui „consumator puternic de televiziune și de scandal politic”.

„Este un mesaj corect. Problema este că face trimitere la ceva ce pare mai degrabă interesul unui grup de public care este consumator puternic de televiziune și de scandal politic, iar în România, contrar a ceea ce se crede, majoritatea populației nu urmărește zilnic știri politice. Ideea cu unirea sugerează că, dincolo de scandalurile zilnice, el este un om care unește. Astfel, mesajul poate să dea un semnal de schimbare a modului în care se face politică în România”, susține Moraru.

Despre sloganul candidatului ACL, Klaus Iohannis, „România lucrului bine făcut”, analiștii spun că liberalul a mizat pe „cartea etnică”.

Analistul Adrian Moraru adaugă că, în opinia sa, edilul Sibiului a riscat făcând apel la originile sale etnice în campania electorală.

„Domnul Iohannis încearcă să-și lege numele și promisiunea unui eventual mandat de această eficiență generică a grupului etnic din care provine, dar nu știu dacă îi folosește. Poate a fost și ușor riscant să joace această carte etnică fiindcă a deschis niște canale de atac împotriva sa. Ce n-am înțeles, dincolo de bine făcut, cum se face bine? Nu se înțelege și nu cred că este percutant deloc”, susține Moraru.

Și analistul Radu Magdin spune că, în opinia sa, Klaus Iohannis „încearcă să capitalizeze din stereotipia neamțului, mizând pe ideea preciziei și pe profesionalismul prezumat de originea germană”.

Cristian Pârvulescu, de asemenea, consideră că sloganul ales de către candidatul ACL în alegerile prezidențiale este rezultatul încercării de a crea o legătură între alegătorii români și candidatul Iohannis.

„Sloganul este tot rezultatul unui focus grup. Ce leagă românii de un etnic german? Lucrul bine făcut. Și atunci cum poți să sugerezi că ai un candidat german care reprezintă lucrurile bine făcute, fără să spui că e german. ‘România lucrului bine făcut’ mi se pare că le-a venit în mod aproape firesc în minte în momentul în care s-au gândit la un slogan pentru Iohannis”, afirmă Pârvulescu.

La rândul său, Marius Pieleanu afirmă că sloganul lui Klaus Iohannis este determinat, în primul rând, de originea etnică, fiindcă „știm că nemții sunt oameni foarte bine organizați, care realizează lucruri foarte bine făcute”.

Alfred Bulai, pe de altă parte, apreciază că sloganul ales de către candidatul ACL este lipsit de conținut: „E o frază care nu are niciun sens. Încearcă să sugereze stereotipul neamțului care lucrează bine, dar asta poate avea două țăișuri și nu ne spune nimic altceva. Este o chestie absolut goală.

Candidatul independent Călin Popescu-Tăriceanu a optat pentru un slogan care se adresează, în principal, liberalilor — „De partea ta, bunăstare și respect”—, apreciază analiștii .

„Sloganul ‘De partea ta’ a fost folosit de ALDE, în acest an, în mai multe țări din Europa. El sugerează dimensiunea liberală pe care o vrea Tăriceanu, iar ‘bunăstare și respect’ sunt lucruri cerute de societatea românească. Bunăstarea se leagă de guvernarea lui Tăriceanu, iar ‘respectul’ este un cuvânt-forță. Ideea de respect a lipsit”, afirmă analistul Alfred Bulai.

Marius Pieleanu susține că sloganul lui Călin Popescu Tăriceanu se bazează pe „tradiția liberală curată și pe activitatea sa ca premier”.

„Este un premier cu foarte bune rezultate din perspectivă publică, a populației. Din acest punct de vedere, mi se pare un mesaj nimerit și care se adresează curat electoratului național-liberal”, spune analistul.

Radu Magdin, la rândul său, remarcă faptul că, prin ‘bunăstare și respect’, Călin Popescu-Tăriceanu „face referire implicită la perioada sa guvernamentală, pre-criză, când oamenii trăiau mai bine”.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata