SPORTURI MAI PUŢIN CUNOSCUTE: Sambo

Sambo este un spectaculos stil de luptă, o combinație de lupte libere cu judo. Își are originile în diferitele arte marțiale dezvoltate pe teritoriile Georgiei, Tadjikistanului, Uzbekistanului și Rusiei. Denumirea este un acronim al cuvintelor SAMozashchita Bez Oruzhiya, care înseamnă ”auto-apărare fără arme”.

Toate aceste genuri de lupte au fost reunite într-un singur sistem, în jurul anului 1930, actualul sambo fiind definitivat de către V.S. Ocepkov și V. A. Spiridonov în anul 1935. Există voci care susțin că un fel de sambo se practica încă din 1920, făcând parte din instructajul soldaților Armatei Roșii.

La 16 noiembrie 1938, Comitetul pentru educație fizică și sport al URSS a elaborat o hotărâre legată de ”Dezvoltarea luptei în stil liber”, subliniindu-se importanța ei în educația tinerilor. Aceasta este considerată data oficială de naștere a disciplinei de luptă sambo. În anul 1939, a fost organizat primul campionat al URSS. În 1946, se înființează Federația de Sambo a URSS, începând să fie convocate seminare pentru antrenori, să se editeze manuale metodologice, se editează regulamentul luptei sambo. Din anul 1950, sambo începe să se dezvolte și pe plan internațional. Această artă marțială a fost recunoscută, inițial, de Japonia, urmată de Mongolia, Marea Britanie, Bulgaria, Iran, Spania etc.

În 1966, la Toledo, Congresul Federației Internaționale de Lupte a recunoscut sambo ca al treilea stil oficial, după luptele greco-romane și luptele libere. În 1967, la Riga, a fost organizat primul turneu internațional destinat acestei discipline sportive, capitala Letoniei găzduind și prima ediție al Campionatului European de sambo, în 1972. Un an mai târziu, a fost organizat primul Campionat Mondial, la Teheran.

Din 1980 își fac apariția în competiții și femeile, pentru ca în 1989 să se constituie Federația Mondială de Sambo. În prezent există 76 de federații de sambo în toată lumea, inclusiv în țări africane, China, Coreea și state din America de Sud.

Echipamentul de sambo este compus dintr-un dres de luptă fără bretele, peste care se îmbracă un kimono cu cordon. Combatanții poartă și ghete de luptă. O repriză durează în jur de șase minute. În sambo nu există meci nul, victoriile fiind obținute în mai multe moduri. Astfel, victoria totală înseamnă un fel de ”tuș”, cu condiția ca atacantul să nu fie în contact cu salteaua decât cu picioarele; victoria totală prin mare superioritate este atunci când există o diferență de 12 puncte între adversari; victorie totală prin abandon; victorie prin superioritate, atunci când diferența între adversari este de 8-11 puncte sau victorie la puncte, când diferența este sub 8 puncte.

Categoriile de clasificare sportivă sunt reprezentate prin culorile centurii: albă, galbenă, portocalie, verde, albastră, maro, roșie, neagră. Primele trei se acordă în perioada de inițiere.

În România, sambo a început să fie practicat din anul 1991, la Sibiu, din inițiativa antrenorului Ionel Chioveanu. Primii sportivi români care s-au evidențiat în concursurile internaționale au fost Gh. Brunchea și Sorin Cojocaru, primul cucerind aurul și al doilea bronzul la Campionatul Mondial din 1992 de la Chambery. În anul următor, Ovidiu Bucurenciu a devenit campion european la tineret, la întrecerea desfășurată la Torino. La europenele din 1994, desfășurate în Franța, Octavian Mărgineanu a obținut primul titlu de campion continental la seniori. În 2013, Daniela Hondiu a obținut o mediale de aur la Campionatul European de sambo.

Între 5 și 9 aprilie 2012, la Sala Polivalentă din București, a avut loc Campionatul European de Sambo pentru Juniori și Tineret, masculin și feminin, primul Campionat de acest gen organizat în Romania. La eveniment au participat 400 de sportivi din 21 de țări. Pantea Mădălina și Natea Daniel s-au clasat pe cea mai înaltă treapta a podiumului, aducând României două medalii de aur. Între 16 și 18 mai 2014, aceeași Sală Polivalentă a găzduit Campionat European de Sambo pentru seniori, la care au participat practicanți din 34 de țări.

La 6 noiembrie 2008, prin ordinul numărul 518, semnat de către Președintele ANS, Octavian Bellu, a fost recunoscută oficial practicarea ramurii sportive sambo pe teritoriul României. Președintele Federației Române de Sambo este Viorel Gâscă. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata