Strania viaţă nocturnă a animalelor

Păsările flamingo dorm în apă, într-un picior, cu un ochi deschis, pentru orice eventualitate. Delfinii își mențin activă o emisferă a creierului pentru a ști când trebuie să urce la suprafață ca să respire. Girafele se trezesc din două în două ore și scrutează orizontul în căutare de prădători. Liliecii se odihnesc cu capul în jos timp de 20 de ore, sunt cei mai mari somnoroși ai regnului animal.

Leii dorm ziua precum pisicile, într-o siesta prelungită între o pradă și alta. Cimpanzeilor le sunt suficiente șase sau opt ore de somn, la fel ca și oamenilor. Iar gorilele sunt mai speciale, pentru că simt o nevoie ieșită din comun să-și aranjeze culcușul în care dorm împreună cu progeniturile lor.

Documentarul BBC ‘Animals at night: sleepover at the zoo’ a explorat in extenso obiceiurile a 50 de specii. Majoritatea imaginilor au fost filmate în captivitate, cu ajutorul a 32 de camere cu vedere nocturnă și a 20 de senzori cu infraroșu instalate la grădina zoologică din Bristol, care a participat la cel mai mare experiment realizat până acum în lumea animală, scrie cotidianul spaniol El Mundo în ediția de sâmbătă.

‘Până acum se credea că oamenii au nevoie să doarmă mai mult decât celelalte animale pentru că suntem specia cea mai evoluată. Dar este tot mai evident că mediul natural este cel care condiționează pauzele de somn. O girafă nu se trezește din două în două ore din considerente cognitive, ci pentru că trebuie să supraviețuiască. Trebuie să se asigure că nu există prădători care o pot vâna în timp ce ea doarme’, spune biologul Liz Bonnin.

Chiar și în captivitate, departe de amenințarea permanentă a savanei, atât girafele, cât și elefanții rareori dorm mai mult de trei ore încontinuu. În schimb, leii își petrec toată ziua picotind, de fapt și ziua și noaptea fac cam același lucru: dorm. Ursuleții koala se numără printre puturoșii regnului animal, căci dorm 14 ore, depășind cu brio cele nouă sau 10 ore de somn de care au nevoie leneșii, care sunt în fond niște mamifere cu nume predestinat.

‘Una dintre observațiile cele mai curioase de la grădina zoologică din Bristol are legătură cu gorilele. În fiecare noapte, asistăm la ritualul pregătirii culcușului de către mama-gorilă, care poate petrece până la zece minute asigurându-se că suprafața este suficient de comodă pentru ca ea și puii ei să poată să se odihnească confortabil timp de opt ore’, spune Bryson Voirin, specialist în somnul animalelor.

Un alt exemplu fascinant de adaptare a somnului la instinctul de supraviețuire este cel al suricatelor. ‘Gloata’ de suricate se așează de jur împrejurul femelei-alfa, care are parte nu doar de căldură în timpul nopților reci din deșertul Kalahari, ci și de paza permanentă a ‘gărzilor sale’, care dorm cu urechile ciulite și receptive la orice sunet mai puternic decât vântul.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata