Tradiţii populare de Sânziene (Drăgaica)

Sărbătoarea populară de Sânziene sau Drăgaica, din 24 iunie, este una dintre cele mai cunoscute și îndrăgite serbări prilejuite de solstițiul de vară, care marchează mijlocul verii agrare.

Festivitatea este dedicată Sânzienelor sau Drăgaicelor, personaje mitice nocturne, care apar în cete (de obicei în număr impar), cântă și dansează pe câmpuri în noaptea premergătoare zilei Sfântului Ioan Botezătorul (23 spre 24 iunie). Ele umblă pe pământ sau plutesc prin aer, împart rod holdelor și femeilor căsătorite, înmulțesc păsările și animalele, tămăduiesc bolile și suferințele oamenilor, apără semănăturile de grindină și vijelii.

În anumite situații, când oamenii le nesocotesc ziua, Sânzienele pot deveni distructive: stârnesc furtuni și vijelii, aduc grindină, lovesc pe cei nepăsători cu boala numită „luatul cu Drăgaica”, lasă câmpurile fără rod etc.

În mitologia română sunt cunoscute și sub alte denumiri, precum: Dânse, Vâlve, Iezme, Irodiade, Rusalii, Nagode, Vântoase, Zâne, Domnițe, Măiastre, Împărătesele Văzduhului și încă multe altele în funcție de regiune.

Serbarea Sânzienelor sau Drăgaicelor este denumită în limbaj popular și Amuțitul Cucului. Interesant de știut — cucul cântă doar trei luni pe an, de la echinocțiul de primăvară (care coincide cu sărbătoarea religioasă Buna Vestire, sau Blagoveștenie — 25 martie), până la solstițiul de vară — Sânziene (sărbătoarea Nașterii Sfântului Proroc Ioan Botezătorul — 24 iunie) . Când cucul încetează să cânte înainte de Sânziene înseamnă că vara va fi secetoasă.

Există multe datini sau superstiții legate de Sânziene. Cele mai multe dintre ele se referă la fertilitate, sănătate și dragoste.

Din spicele de grâu și alte șapte plante diferite cum ar fi: pelin, verbină, busuioc, sunătoare, ferigă, soc, cicoare, salcie și neapărat florile de Sânziană fetele tinere împletesc cununi (semnul cercului). Purtate pe cap de o fecioară, aceasta reprezenta zeița agrară în dansul denumit Jocul Drăgaicei, care se execută ritual de către fete tinere la această serbare florală, cu caracter câmpenesc.

Până în anul următor, cununile sunt agățate la ușa de intrare a casei, la ferestre, la stâlpii porților, la pietrele de hotar și pe crucile mormintelor, cu semnificația de a apăra oamenii, animalele și recolta de forțele nefaste, malefice, de stihiile naturii — grindină, inundație, furtună etc.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata