Tradiţii populare de Sânziene (Drăgaica)

Aceste cununi mai au rolul de a ghici viitorul, ursita. Ele sunt aruncate pe casă sau șură și în funcție de felul în care rămân pe acoperiș, atârnate de hornul casei sau cad jos, anul care va urma va fi bun sau rău, tinerii se vor căsători cu omul iubit sau nu, recolta va fi bună sau proastă, locuitorii casei sănătoși sau bolnavi, vor avea noroc sau ghinion, etc.

În credința populară, floarea de Sânziană are nenumărate proprietăți magice: dacă o fată tânără o pune sub pernă în noaptea premergătoare Sânzienelor, își va visa cu siguranță ursitul; pentru femeia căsătorită, rețeta nu mai este valabilă, în schimb se recomandă să se înfășoare cu florile respective în jurul mijlocului pentru a nu avea dureri de mijloc la seceriș; dacă își pun în păr sau în sân floarea cu pricina, atât fetele cât și femeile devin mai atrăgătoare și mai drăgăstoase; dacă se tăvălesc la ivirea zorilor prin roua căzută pe Sânziene, sau se spală în apă curgătoare devin mai frumoase. În același timp floarea de Sânziană este un reper caledaristic agrar. Dacă înflorește înainte de Sfântul Ioan Proroc Botezătorul, înseamnă că vegetația plantelor este prea avansată. După ce înflorește Sânzâiana, începe cositul.

Noaptea de Sânziene este magică, atunci se deschid porțile cerului și lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Pentru aceasta se fac practici de pomenire a morților numite Moșii de Sânziene, când se deretică mormintele, se pun flori, se aprind lumânări și se dă de pomană la cimitir.

Floarea de Sânziană (Gallium verum sau Gallium mollugo — după culoarea galbenă sau albă), frumos mirositoare, care înflorește în preajma solstițiului de vară, în perioada pârguirii cerealelor, are numeroase întrebuințări în medicină și cosmetică, drept pentru care mitologia populară i-a acordat anume proprietăți mistice, fiind folosită în practicile magice efectuate în noaptea premergătoarei zilei Sfântului Proroc Ioan Botezătorul.

Pentru a avea eficiența scontată trebuie culeasă după un anume ritual și anume: florile în zorii zilei Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, în timp ce tulpina și semințele, toamna. Dacă sunt culese corespunzător, proprietățile lor sunt miraculoase: întăresc copiii debili și limfatici, dacă se pun în apa lor de scaldă; vindecă frigurile; puse în rachiu vindecă vătămăturile; roua căzută pe flori în noaptea de Sfântul Ioan Botezătorul este leac sigur pentru bolile de ochi și piele. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

 

 

 

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata