Probabil că la ora la care citiţi aceste rânduri rezultatele oficiale ale primului tur de scrutin sunt deja cunoscute. Imediat însă după ora 21, principalele patru societăţi de sondare a opiniei publice angajate de cele patru televiziuni care îşi dispută audienţa românilor au făcut publice rezultatele exit-poll-urilor realizate pe baza declaraţiilor făcute de către alegători la ieşirea din secţia de votare.
Fără a fi naivi că acestea sunt în totalitate reale, declaraţiile alegătorilor au permis însă creionarea unui trend general care a făcut deja o departajare între principalii candidaţi la fotoliul prezidenţial şi a stabilit că va exista şi turul doi al alegerilor prezidenţiale. În cadrul acestuia se vor confrunta liderul PSD, Victor Ponta, şi cel al ACL, Klaus Johaniss. De remarcat, însă că aceştia sunt despărţiţi de aproximativ 10 procente, Victor Ponta plecând astfel pe ultima turnantă a prezidenţialelor dintr-o poziţie favorizantă.
Aşa pare la o primă vedere, deoarece dacă facem o analiză mai atentă a rezultatelor scrutinului (aşa cum sunt ele stabilite prin intermediul exit-poll-urilor), se poate observa că balanţa pare a înclina în favoarea lui Klaus Johaniss. Asta deoarece principalii contestatari ai lui Victor Ponta au obţinut scoruri electorale surprinzător de bune, ceea ce face ca şansele actualului primar de Sibiu să crească simţitor în faţa premierului României.
Pentru a justifica această aserţiune, să plecăm de la distribuţia rezultatelor, aşa cum au fost comunicate de cele patru institute de sondaj prin intermediul televiziunilor care le-au comandat:
Cumulând rezultatele, se poate spune că ceilalţi patru candidaţi care nu apar în lista de mai sus totalizează aproximativ 5% din totalul voturilor exprimate. Plecând de la această constatare, se pot lua în discuţie două scenarii care au la bază concentrarea eforturilor candidaţilor care au ieşit din cursă în jurul celor doi lideri.
Fără a lua în calcul cele 5% mai sus menţionate, un prim scenariu poate eluda rezervorul de 5% din voturile cumulate de outsiderii cursei prezidenţiale.
Considerând că în tabăra PSD se vor regăsi alegătorii lui Dan Diaconescu, Corneliu Vadim Tudor şi ai lui Teodor Meleşcanu, candidatul Victor Ponta ar putea capitaliza, în medie, 46,1% din voturi.
În acelaşi timp, dacă lui Klaus Johaniss i se vor alia Călin Popescu Tăriceanu, Monica Macovei, Elena Udrea şi Kelemen Hunor, tabăra ACL câştigă competiţia cu o medie de 51,5% ceea ce înseamnă o diferenţă medie de 5,4%. Scăzând din aceasta şi cele 5% care probabil vor ajunge în tolba PSD din partea celorlalţi candidaţi nesemnificativi, Klaus Johaniss poate schimba portofoliul de primar al Sibiului cu cel de preşedinte al României.
Cel de al doilea scenariu în urma căruia Victor Ponta va schimba Palatul Victoria cu cel de la Cotroceni presupune că atât Hunor cât şi Tăriceanu să bată palma cu PSD şi să-şi ofere voturile acestuia.
În această variantă, liderul PSD va câştiga detaşat cursa cu un confortabil avans mediu de peste 19 procente. Numai că pentru a se ajunge la aceasta ar fi nevoie de un negociator de talia lui Viorel Hrebenciuc. Cum acesta este indisponibil, probabil că mulţi dintre membrii şi liderii PSD îşi pun întrebarea cine îl poate înlocui. Cum turbulenţele din sânul PSD înregistrate înainte de alegeri sunt de rău augur, probabil că locul celui care a condus din umbră destinele PSD-ului va fi greu de ocupat.
Aşa că tot greul va rămâne în spinarea mijloacelor media subordonate partidului de guvernământ. În plus, va conta enorm cât de repede vor reuşi (dacă vor mai reuşi) premierul şi actualul preşedinte să o dea la pace.
Ţinând însă cont de reacţia imediată a lui Traian Băsescu după anunţarea rezultatelor alegerilor, prin care cerea demiterea ministrului de externe şi a celui care se ocupă de relaţiile cu diaspora, din cauza proastei gestionări a procesului electoral în afara ţării, probabilitatea de împăcare este nulă. Aşa că cei din PSD îşi vor pune întrebarea retorică: Unde eşti tu, oare, Viorel?
Dănuţ Dudu