Ursul, considerat emblemă pentru Carpaţi, ameninţat de braconaj, fragmentarea habitatelor, defrişări şi tăieri ilegale de pădure

Specialiştii WWF România au identificat în Maramureş şase zone de conectivitate, unde ursul are nevoie să se deplaseze astfel încât să-şi satisfacă nevoile de hrană, înmulţire şi adăpost, urmând să facă demersurile necesare pentru a obţine recunoaşterea oficială a lor ca şi coridoare ecologice.

Potrivit lui Cristian-Remus Pap, coordonatorul regional arii protejate WWF România, cele şase zone critice pentru conectivitate sunt zona Huta — Certeze, zona Cavnic, Strâmtura Glod-Poieni, Leordina — Vişeu—Bogdan Vodă, Săcel — Moisei — Borşa şi zona Popivan (partea extrem nordică).

De asemenea, s-au identificat acele nevoi de reconstrucţie ecologică în anumite zone, cum ar fi Săcel, unde se pretează o astfel de reconstrucţie, astfel încât să se menţină conectivitatea la nivel de peisaje.

WWF — România a iniţiat proiectul „Graniţe deschise pentru urşii din Carpaţii României şi Ucrainei” pe care a început să-l deruleze, în colaborare cu organizaţia RachivEco Tur din Ucraina, în aprilie 2012, acesta urmând să ia sfârşit în aprilie 2014. Practic, toate acţiunile realizate în România au fost aplicate în oglindă în ţara vecină.

Obiectivul proiectului l-a constituit identificarea habitatelor favorabile, respectiv critice pentru specia urs, în condiţiile în care se urmăreşte conservarea pe termen lung a urşilor bruni din Carpaţii României şi ai Ucrainei prin asigurarea conectivităţii între habitate.

„Supravieţuirea urşilor bruni depinde de posibilităţile de hrănire, odihnă, adăpost, împerechere, deci de existenţa habitatelor favorabile şi a coridoarelor ecologice care asigură legătura dintre ele. Ursul este o emblemă pentru Carpaţi, o mândrie naţională. În urmă cu un an, am comandat un studiu, iar rezultatele au arătat că 80% dintre cetăţeni consideră ursul ca o valoare şi nu ca o ameninţare, în ciuda ştirilor mai mult negative legate de această specie”, a declarat Pap, miercuri, într-o conferinţă de presă.

El a explicat că au fost capturaţi cinci urşi, cărora li s-au montat colare cu sistem GPS/GSM. Primul urs a fost braconat la mai puţin de o lună după ce i-a fost montat dispozitivul de urmărire prin satelit, iar alt urs a reuşit să-şi scoată colarul după scurt timp.

„Ceilalţi trei urşi au avut o activitate tipică pentru cei din Maramureş. Teritoriul pe care l-au acoperit urşii a fost undeva între 6.000 şi 10.000 de hectare. După suprafaţa pe care s-au deplasat în timp scurt se pot vedea care sunt necesităţile ecologice ale acestui animal. Informaţiile oferite de colar au fost completate cu cele oferite de acele camere cu senzori de mişcare montate în cele şase zone critice identificate. Practic, a venit confirmarea faptului că acele zone sunt funcţionale, dar, în acelaşi timp, şi critice, din cauza activităţilor intense ale omului. Aici vorbim de dezvoltare inclusiv turistică, de la pârtii de schi până la păşunat, supra-păşunat, existenţa acelor câini semi-sălbăticiţi etc.”, a detaliat Cristian Pap.

În plus, o reţea de voluntari a ajutat la suplimentarea nivelului informaţiilor, în fiecare primăvară aceştia deplasându-se în teren pentru a vedea exact unde se deplasează urşii.

„Au fost înregistrate urmele acestor animale în zăpadă, respectiv în zone unde terenul a permis acest lucru. Am avut şi o linie de tel verde, o linie de telefon pusă la dispoziţia localnicilor pentru a raporta prezenţa ursului, inclusiv eventuale conflicte om-urs în zonă”, a continuat reprezentantul WWF-România.

În prima fază a proiectului, au fost identificate coridoarele de deplasare folosite de ursul brun, urmând să fie propuse măsuri pentru conservarea pe termen lung a speciei în zona de derulare a acestuia.

Potrivit lui Cristian Pap, în prezent, nu există pârghiile necesare pentru a fi păstrate coridoarele pe termen lung. În legislaţia actuală, coridorul ecologic este descris ca fiind o zonă naturală sau semi-naturală pentru asigurarea necesităţilor de deplasare a speciilor sălbatice, însă nu există metodologia de desemnare, respectiv de management de gospodărire a acestor zone.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata