Vaslui – judeţul lui Ştefan cel Mare

Istoria judeţului Vaslui e indestructibil legată de personalitatea marelui voievod Ştefan cel Mare. Chiar dacă ne gândim tot mai puţin la istorie, chiar dacă ignorăm lucrurile măreţe ce ne înconjoară şi nu ne mai preocupă personalităţile marcante ale neamului, pe Ştefan cel Mare e greu ca poporul să-l uite.

În Vaslui, Ştefan e prezent peste tot. Într-un amestec bizar de banal şi solemn, domnitorul e în denumirea străzilor, pe pliante electorale, în sloganuri, în denumiri de instituţii, pe statui, în muzee, dar şi în mintea oamenilor.

Potrivit istoricului vasluian Laurenţiu Chiriac, epoca lui Ştefan cel Mare (1457-1504) reprezintă pentru istoria Țării Moldovei cea mai rodnică perioadă din existenţa sa, întrucât atunci ţara a cunoscut o dezvoltare politică, economică, socială şi culturală fără precedent, dar şi o maximă înflorire a artelor şi a spiritului. Recunoscută ca o importantă putere statală în zona de sud-est a Europei medievale, Moldova lui Ştefan cel Mare a devenit în timp liberă, prosperă şi deschisă către viitor.

‘Particularitatea actualului judeţ Vaslui şi trăinicia unei vieţi normale au determinat şi aici, ca de altfel în tot spaţiul românesc, o emulaţie de valori materiale, spirituale şi cultural-artistice, concretizate atât prin multitudinea de mărturii istorice, cât şi prin ctitorirea unor monumente istorice de o frumuseţe simplă, dar care probează capacitatea creatoare a oamenilor din acest spaţiu şi specificitatea cu care el s-a remarcat în cultura românească şi universală’, spune dr. Laurenţiu Chiriac.

În acest context, mai precizează istoricul, se poate spune că marele voievod Ştefan şi-a legat destinul de evoluţia actualului judeţ Vaslui nu numai prin strălucita victorie de la Podul Înalt, din 10 ianuarie 1475, considerată cea mai mare bătălie terestră a Evului Mediu european, ci şi prin dezvoltarea în municipiul Vaslui a unei Curţi Domneşti — reşedinţă voievodală temporară şi prin ctitorirea Bisericii Domneşti ‘Sf. Ioan Botezătorul’, în 1490.

Totodată, el a acordat o atenţie deosebită întregii zone a judeţului Vaslui, fie prin construirea Cetăţii de pământ de la Bârlad, în 1476, a Bisericii Domneşti ‘Sf. Petru şi Pavel’, în anul 1495 şi a Curţii domneşti din Huşi (1494-1495), fie prin acordarea unor privilegii comerciale sau prin refacerea şi hotărnicia ocolului târgului domnesc al Vasluiului, la 1491 şi a ocolului târgului domnesc al Bârladului, la 1495, contribuind decisiv la dezvoltarea economică şi politică a acestor oraşe şi conturându-le astfel rolul de mari centre urbane moldave.

‘Nicicând vrednicia şi măreţia inimilor noastre nu pot fi mai nimerit preţuite ca atunci când ne aducem aminte de izbânda măritului Ştefan-Vodă la Vaslui-Podul Înalt, unde, cu ajutorul lui Dumnezeu, el i-a învins pe cei circa 100.000 de necredincioşi turci ai temutului sultan Mahomed al II-lea. Atunci a primit răsplata veşnică, binemeritata laudă a Creştinătăţii şi gloria unei izbânde pe care Cerul parcă i-o hărăzise! Măreţia şi lumina chipului Vasluiului în istorie au fost prin acea victorie frumos zugrăvite cu sângele răzeşilor Moldovei.

De altfel, lupta de la Vaslui-Podul Înalt reprezintă nu numai una din cele mai însemnate victorii ale creştinilor asupra turcilor, dar ea s-a detaşat de celelalte prin amploarea forţelor desfăşurate, prin armamentul folosit, prin tacticile de luptă aplicate şi, mai ales, prin ingeniozitatea armatei lui Ştefan cel Mare care a învins o oaste cam de două ori mai mare. Desfăşurată în condiţii de ceaţă densă şi într-un loc strâmt şi mlăştinos al văii înguste a Bârladului, această bătălie a rămas în memoria timpului ca fiind cea mai reuşită izbândă a marelui domn şi a consfinţit, totodată, statutul Moldovei de Poartă a Creştinătăţii’, a mai spus dr. Laurenţiu Chiriac.

Astfel, susţin istoricii, această pagină de vitejie a rămas vie şi în timp nu şi-a pierdut strălucirea, ba şi-a sporit-o, căci Moldova lui Ştefan s-a mai sprijinit încă un secol pe stâlpii puternici ai biruinţei sale de la Podul Înalt — loc considerat de marele istoric Nicolae Iorga drept ‘Termopile al românilor’.

În centrul Vasluiului, la Băcăoani, în faţa Episcopiei Huşilor, dar şi într-o serie de localităţi rurale, sunt statui ale marelui voievod. Cel mai reprezentativ monument dedicat lui Ştefan cel Mare în judeţul Vaslui este ansamblul monumental ‘Podul Înalt’, amplasat în localitatea Băcăoani, comuna Muntenii de Jos. Opera aparţine sculptorului bucureştean Mircea Ştefănescu, iar pentru realizarea sa artistului i s-a decernat, la dezvelire, la 25 octombrie 1975, premiul Academiei Române.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata