Vechile târguri ale Crişanei, continuate de muzeografi prin Târgul Meşterilor Populari

Începând cu secolul al XVIII-lea, în zona Bihorului, funcționarea unor asemenea târguri va mai fi consemnată la Marghita, Săcuieni, Diosig, Gyula, Debrețin, Tileagd, Aleșd, Cefa, Salonta, Beiuș, Beliu, Vașcău, Dezna, Ineu, Zărand, Chișineu-Criș, Buteni ș.a.

În zilele noastre, pe lângă aceste târguri, au mai apărut și altele, la baza organizării cărora au stat și alte raționamente. Unul dintre acesta este Târgul Meșterilor Populari din România, organizat la Oradea, timp de trei zile, în cel mai apropiat sfârșit de săptămână de sărbătoarea Sfântului Ilie (20 iulie). Prin înființarea acestuia s-a intenționat promovarea creației meșteșugărești autentice, de înaltă calitate, dar și revitalizarea îndeletnicirii meșteșugărești prin sprijinul acordat creatorilor populari în desfacerea produselor.

Târgul Meșterilor Populari din România a apărut în anul 1994 la inițiativa unor iubitori ai creației populare — directorul MTC, Aurel Chiriac și Crăciun Parasca, etnograf, consilier în cadrul Direcției de Cultură a Județului Bihor — cu sprijinul logistic și uman al Secției de etnografie a Muzeului Țării Crișurilor.

‘Indiferent de evoluția și modul lor de desfășurare, târgurile rămân încă formele cele mai naturale în care se întâlnește cererea cu oferta, în care formele de negociere și modul de concretizare a vânzării păstrează încă multe forme tradiționale, de exemplu, ‘bătutul palmei’, rămânând o ‘oază’ cu multe particularități într-o lume din ce în ce mai globalizată. Iar arta tradițională pe care dorim să o susținem în formele sale cele mai autentice merită toate eforturile noastre’, a precizat Aurel Chiriac.

El a amintit că există, de aproape zece ani, un proiect de lege pentru statutul meșterului popular, conceput la Oradea, pe care l-a conceput împreună cu etnograful Crăciun Parasca, dar care s-a ‘împotmolit’ la Senat.

Meșterii înșiși au recunoscut că târgul de la Oradea este cel mai rentabil pentru ei, deoarece, fiind organizat o dată pe an, este așteptat de orădeni, care apreciază produsele autentice. Din acest motiv, există o concurență mare de a pătrunde în târg. Peste 10.000 de orădeni vizitează, de fiecare dată, standurile meșteșugarilor.

Târgul Meșterilor Populari a avut încă de la prima ediție un număr de 53 de participanți cu obiecte din cele mai importante domenii ale creației populare: prelucrarea lemnului, a pielii, împletituri de papură și nuiele, icoane pe lemn și sticlă, pictură naivă, instrumente muzicale, măști, olărit, ouă încondeiate, port popular și textile țărănești.

Cu timpul, datorită seriozității și a principiilor care au stat la baza organizării târgului, numărul meșterilor participanți a fost mereu în creștere. Dacă în anul 1995 au fost prezenți 70 de meșteșugari, în 2014 a ajuns la 120 de participanți. În ultimii douăzeci de ani, se vor mări nu numai numărul participanților, ci și al domeniilor de creație a meșteșugarilor, susțin organizatorii.

Grija acestora a fost ca la fiecare ediție să încerce să aducă ‘noutăți’ în târg — dar meșteșuguri foarte vechi, precum un opincar, în 2014, care confecționa încălțări de pe vremea străbunicilor ori un meșter sticlar, în 2012, o meserie cu tradiție în Bihor, dar pierdută în timp.

An de an, s-a extins și paleta domeniilor de creație, fiind invitați și creatori populari din alte centre meșteșugărești din țară. Așa se face că, dacă în 1994 erau 10 domenii ale creației meșteșugărești, în 2013 s-a ajuns la 17. Pe lângă cele deja menționate, au apărut și altele noi, precum prelucrarea osului sau a metalelor, podoabe țărănești, plante medicinale, prelucrarea sticlei și turtă dulce.

Aria zonală de participare la târg este și ea cât se poate de reprezentativă pentru o manifestare de rang național. Dacă la prima ediție cei 53 de meșteri prezenți la târg au provenit din 16 județe, inclusiv din Bihor (de unde au fost nouă), în anul 2014, cei 120 de meșteri au provenit din 35 de județe din țară, (26 fiind bihoreni).

‘În mod practic, dincolo de datele statistice, toate zonele etnografice importante din România au cel puțin un reprezentant care participă la manifestarea orădeană’, a subliniat Aurel Chiriac.

Din dorința de a da un aspect internațional târgului meșterilor populari, Muzeul Țării Crișurilor a invitat, începând cu anul 2003, meșteri populari din Ungaria (de la patru meșteri în 2003 ajungându-se la șapte, în 2014), dar și un meșter din Republica Moldova, în 1995, unul din Serbia în 2014 și chiar un camerunez în 2013 și 2014.

Obiectele confecționate de meșterii populari ajung în casele bihorenilor, precum și în zestrea etnografică a muzeului, care, după 20 de ani, a creat, pentru posteritate, o colecție de aproape 10.000 de piese de artă populară contemporană. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: crisana.ro,  bihon.ro,

 

 

 

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata