AGERPRES: Ce este bucătăria vegetariană?
Florian Chirilă: Conceptul de bucătărie vegetariană sau alimentaţie vegetariană este un concept vechi. Nu este o chestie de câţiva ani…. Oamenii, în trecut, datorită conjuncturii economice, sociale, s-au alimentat în mare parte vegetarian. Civilizaţia a adus forme de alimentaţie care, de fapt, constatăm cu timpul că sunt distructive pentru fiinţa umană. Omul este o fiinţă inventivă şi creativă, numai că, dacă şi-a redus creativitatea doar la nivelul minţii lui, se pare că mai mult a stricat. Totul era desăvârşit pe Pământ în domeniul alimentaţiei, numai că noi am deviat mult de la principiile naturii.
Știinţa confirmă acum pe scară largă, în special cartea ”Studiul China” a lui Colin Campbell, arată clar că omul funcţionează mai bine atât ca prevenţie, cât şi ca recuperare din boală, folosind acest stil de alimentaţie, cât mai aproape de natural.
Citeste si:
Digestia, adică metabolismul, consumul energetic pentru acesta, este mult mai mic dacă mâncăm o hrană cât mai simplă, asigurând şi un pat enzimatic chiar din alimentul folosit. Dacă ingerăm un aliment care nu este scris în codul nostru genetic, este nevoie de un laborator adaptat alimentului nou şi nu întotdeauna organismul reuşeşte să îl metabolizeze, mulţi compuşi fiind depozitaţi în ficat, în articulaţii etc.
Bucătăria vegetariană înseamnă o alternativă la bucătăria tradiţională, fără a sacrifica nici calitatea hranei, ba, dimpotrivă, nici gustul plăcut al acesteia. Noi folosim ca materie primă tot ce există mai curat în agricultura ecologică sau cea biologică, provenită de la producători.
Este o alternativă care aduce sănătate. Dacă o respectăm. O realitate pe care trebuie să o punem în practică, adică în farfurie, în practica de zi cu zi, şi atunci se văd rezultate. Cine este curios ar fi bine să verifice informaţia şi să experimenteze o perioadă de timp şi să mănânce cât mai simplu şi natural şi va vedea avantajele. Câteva zile cu sucuri naturale curăţă sângele, uşurează tot corpul.
Foarte mulţi oameni îmi spun: când mănânc această mâncare vegetariană, mă simt mai uşor. Digestia este mai uşoară, am mai multă vitalitate, nu sunt somnoros după mâncare. De ce apare somnul, în loc de o stare de energie? Pentru că, după o mâncare grea, este atrasă în stomac o mai mare cantitate de sânge în detrimentul capului, de exemplu, şi în plus corpul consumă energie ca să digere.
AGERPRES: Nu sacrifici nici gustul, spuneaţi. Și nici chiar denumirile, pentru că am observat o serie de preparate cu numele lor arhicunoscute: ciorbă de ”burtă”, salată de ”boeuf”, ”mititei”, drob, şniţel, caltaboşi, icre, pizza, hamburgeri… chiar şi ”lapte”, ”smântână”.
Florian Chirilă: Da, nu sacrificăm gustul, dimpotrivă, descoperim gusturi noi, ale unor legume, fructe sau cereale pe care nu le-am cunoscut ori le-am uitat. Pentru că gusturile noastre au fost pervertite din cauza alimentaţiei industrializate. Redescoperim arome dintr-o gamă foarte largă. Am păstrat denumirile clasice tocmai pentru a face mai uşoară trecerea înspre alimentaţia vegană. Conţinutul este vegan, dar gustul este aproape identic, chiar mai delicios.
AGERPRES: Ce false mituri există în bucătăria vegetariană? Cel mai vehiculat este acela că vegetalele nu ne aduc proteine.
Florian Chirilă: Oamenii ar trebui să cunoască minimum de informaţii, să fie educaţi, în cadrul familiei, şcolilor, al bisericii. În paranteză, bisericile ar trebui să fie zona cea mai super-informată pentru că ele folosesc cel mai mult, ca sursă de informare, cuvântul Dumnezeu şi creaţia sa minunată, Natura. Practic, sursa primară a celor trei grupe de principii nutritive, care sunt hidraţii de carbon, acizii graşi şi proteinele, o constituie lumea vegetală.
Întrebarea de unde ne asigurăm proteinele dacă nu mâncăm carne este o întrebare tipică de papagal. În lumea vegetală, prin fotosinteză se formează aminoacizii esenţiali, care sunt părţile componente ale proteinei. Deci, mâncând diversificat produse vegetale, ele oferă aceşti aminoacizi organismului nostru. În momentul când consumăm carne, organismul nostru trebuie să desfacă proteina tot la nivel de aminoacizi, ca să poată fi metabolizată. Luându-i însă la prima mână, din vegetale, avem o sursă directă de aminoacizi. Și mai curată.
AGERPRES: Care sunt cele mai bogate legume în aminoacizi?
Florian Chirilă: Pe primul loc, fără îndoială, se află soia, pe care o putem consuma sub diverse forme: începând de la aşa numitul lapte de soia, smântână, în pateuri, unt, brânză (tofu), ciorbe sau iahnie. Există şi semipreparate pe care le putem folosi ca şniţele. Are un raport de 35% cantitativ proteic. Să avem grijă să nu consumăm prea multă pentru că nici excesul de proteină nu este benefic şi nici nu se depozitează; în schimb, hidraţii de carbon şi grăsimile se depun. Ciupercile se situează pe locul doi şi tot ce înseamnă cerealele şi boboasele: fasole, linte, mazăre. Deci nu se pune problema deficitului de proteine într-o alimentaţie vegetariană. Nu se pune, dacă avem o alimentaţie diversificată. Doar dacă ne alimentăm limitat.
AGERPRES: Care este cel mai bun mic dejun posibil?
Florian Chirilă: Dimineaţa, ar trebui să luăm nu micul dejun, ci marele dejun. Deoarece oamenii lucrează în special în prima parte a zilei, este indicat să ne alimentăm cel mai bine la prima masă a zilei. Alimentaţia vegetariană nu implică un timp mare de digestie, decât dacă mâncăm la ore târzii.
Eu, dimineaţa, mănânc şi recomand o masă de fructe, cu cereale şi oleaginoase. Oferim, echilibrat, hidraţi de carbon, grăsimi, proteine. De exemplu: fructe de pădure pe care le-am pus din vară în congelator, afine, merişoare, zmeură, asta într-o dimineaţă; într-o altă zi, mere — eu recomand merele româneşti, şi, în general, produsele româneşti pentru că nu a intrat atât de mult agricultura intensivă.
Pentru grăsimi: nuci, migdale, alune, caju, seminţe de dovleac, floarea-soarelui sau dacă nu consumăm seminţe putem folosi pe pâine integrală avocado. Avocado are grăsimi nesaturate de 60-70%, e înlocuitorul untului. La cereale, ori că e vorba de fulgi — ovăz, grâu, secară, orz — sau folosim pâinea integrală (adică nu este scos nimic din bobul de grâu) sau putem să facem terciuri din cereale. Astfel avem asigurat un aport caloric, dar şi catalizatorii necesari metabolismului (vitamine şi enzime). (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)
