Un raport al Asociației Americane pentru Cercetarea Cancerului (AACR) indică faptul că bacteria Helicobacter pylori este cel mai frecvent agent patogen responsabil pentru cancer la nivel mondial, cauzând peste 800.000 de cazuri în 2018.
Atunci când discutăm despre cauzele cancerului, ne gândim în general la factori genetici sau de stil de viață. Totuși, unii agenți patogeni, precum bacteriile și virusurile, pot, de asemenea, provoca cancer. Conform unui raport recent al AACR, 13% din cazurile globale de cancer — echivalentul a 2,2 milioane de cazuri — sunt atribuite infecțiilor cauzate de astfel de agenți patogeni.
Helicobacter pylori, liderul cauzelor de cancer
Helicobacter pylori (H. pylori) este responsabilă pentru aproximativ 810.000 de cazuri de cancer în 2018, depășind alte infecții, precum HPV, care a cauzat 690.000 de cazuri, și hepatita B, cu 360.000 de cazuri. Infecția cu această bacterie este larg răspândită, afectând între 30% și 40% din populația americană, însă multe infecții rămân asimptomatice.
Citeste si:
Simptomele pot varia, incluzând vărsături, pierdere în greutate, dificultăți la înghițire și arsuri severe la stomac, dar multe persoane infectate nu prezintă semne evidente ale prezenței bacteriei.
Cum provoacă H. pylori cancer?
H. pylori este o bacterie care se dezvoltă în stomac, unde poate provoca ulcere gastrice sau intestinale și inflamația mucoasei stomacului, cunoscută sub numele de gastrită. În timp, această inflamație cronică poate conduce la leziuni precanceroase ale mucoasei stomacului, crescând riscul de apariție a cancerului gastric, conform gastroenterologului dr. Linda Cummings.
În special, infecția cu H. pylori este asociată cu două tipuri de cancer: limfomul țesutului limfoid asociat mucoasei (MALT), o formă rară de limfom non-Hodgkin, și adenocarcinomul gastric, care reprezintă între 90% și 95% din cazurile de cancer gastric.
Riscul de cancer gastric
Infecția cu H. pylori este considerată cel mai puternic factor de risc pentru cancerul gastric. Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), persoanele infectate cu H. pylori au un risc de două până la șase ori mai mare de a dezvolta cancer gastric sau limfom MALT în comparație cu cei neinfectați. Cu toate acestea, doar 1% până la 3% dintre persoanele infectate vor dezvolta cancer gastric.
Cum se transmite H. pylori?
Deși nu se cunosc pe deplin mecanismele de transmitere a bacteriei, H. pylori poate fi răspândită prin fluide corporale, precum saliva, sucul gastric sau fecalele. Transmiterea se poate realiza în special în gospodării, unde copiii sunt mai susceptibili să contracteze infecția dacă un membru al familiei este deja infectat. Riscul este, de asemenea, asociat cu condiții de igienă precare, locuințe aglomerate și lipsa accesului la apă potabilă sigură.
Prevalența și distribuția geografică
Infecțiile cu H. pylori sunt mai frecvente în țările cu venituri mici și medii, dar există și zone cu risc ridicat în țări dezvoltate. În Statele Unite, comunități precum cele indigene americane au o incidență semnificativ mai mare a infecției. De exemplu, 62% dintre adulții Navajo din Arizona și 75% dintre indigenii din Alaska sunt infectați cu H. pylori.
La nivel global, incidența cancerului gastric este mai mare în Asia de Est, Europa de Est și America Latină Andină, în timp ce mortalitatea cauzată de acest tip de cancer este cea mai ridicată în Asia de Est și Centrală.
Simptome și diagnostic
Multe infecții cu H. pylori sunt asimptomatice, însă unii pacienți pot experimenta disconfort abdominal după mese, vărsături sau scaune negre și urât mirositoare, semne ale unui ulcer sângerând cauzat de bacterie. Diagnosticarea infecției poate fi realizată prin patru metode: test respirator cu uree, test de antigen fecal, endoscopie superioară și test de sânge. Totuși, testul de sânge nu este folosit frecvent, deoarece poate indica prezența bacteriei chiar și după tratament.
Tratamentul și prevenția
Infecțiile cu H. pylori nu dispar de la sine și sunt din ce în ce mai greu de tratat din cauza rezistenței bacteriei la antibiotice. Tratamentul standard constă în administrarea unei combinații de medicamente pentru suprimarea acidului gastric și antibiotice pe o perioadă de două săptămâni. În unele cazuri, pacienții pot necesita un al doilea sau al treilea regim de tratament pentru a elimina complet infecția.
Pentru a preveni răspândirea bacteriei, se recomandă măsuri de igienă precum spălarea frecventă a mâinilor, evitarea împărțirii tacâmurilor și consumul de apă din surse sigure.
