Acest medicament administrat deja în lumea întreagă, Hidroxiclorochina nu pare să amelioreze starea de sănătate a bolnavilor americani de COVID-19, dar a cărui eficacitate rămâne să fie confirmată sau infirmată prin alte cercetări mai riguroase, informează AFP.
Studiul preliminar, publicat marţi de autorii săi înainte de a fi fost evaluat de comitetul de lectură al unei reviste medicale, a fost realizat pe un grup de 368 de pacienţi din reţeaua de spitale publice dedicate foştilor militari americani şi care, fie au decedat, fie au fost externaţi până la 11 aprilie.
Autorii studiului au analizat, a posteriori, dosarele medicale ale acestor pacienţi, pe care le-au grupat în trei categorii pentru a putea să le compare între ele:
-cei trataţi doar cu hidroxiclorochină (HC),
-cei care au primit un cocktail hidroxiclorochină-azitromicină (un antibiotic), promovat în special de medicul francez Didier Raoult,
– cei cărora medicii nu le-au administrat niciodată hidroxiclorochină.
Procentul pacienţilor decedaţi a fost mai mare în grupul pacienţilor trataţi doar cu hidroxiclorochină (28%), în comparaţie cu grupul cocktail (22%) şi cu grupul fără HC (11%). Însă această concluzie poate fi înşelătoare, deoarece pacienţii care au primit doar hidroxiclorochină aveau şi alte afecţiuni şi riscuri medicale mai grave decât cei din celelalte două grupuri: grupul lor cuprindea fumători şi persoane cu diabet sau cu antecedente cardiovasculare şi pulmonare.
Dar autorii cercetării au corectat cu metode statistice acest dezechilibru iniţial şi au observat că „riscul crescut de mortalitate în grupul celor care au primit doar hidroxiclorochină a persistat”.
Specificul pacienţilor trataţi trebuie, în plus, să îndemne la prudenţă în privinţa generalizării acestor concluzii la nivelul unei populaţii întregi. Pacienţii studiaţi erau cu toţii bărbaţi, în majoritate de culoare, o populaţie mai grav afectată de epidemia de coronavirus din Statele Unite. Vârsta medie a bolnavilor era avansată: peste 65 de ani.
Cu toate ca Hidroxiclorochina este unul dintre tratamentele folosite în multe ţări în regim de urgenţă în cazurile grave de COVID-19, există insa o anumită controversă asupra impactului său. Ideal ar fi, din punct de vedere ştiinţific, să se realizeze un studiu clinic aleatoriu, în care grupele de bolnavi comparate să primească tratamente diferite, într-o manieră aleatorie. Astfel de studii pe scală amplă sunt în curs de desfăşurare, printre care se evidenţiază mai ales studiul european Discovery, însă rezultatele lor nu sunt deocamdată cunoscute.
În aşteptarea lor, medicii experimentează diverse molecule şi tratamente. Oamenii de ştiinţă pot analiza a posteriori anumite rezultate, dar, în absenţa unor protocoale armonizate privind durata, dozajul, momentul de administrare şi gradul iniţial de severitate a bolii, este dificil să se formuleze concluzii fiabile.