Impactul economic al obezității: 3,3% din PIB-ul global până în 2060
Un studiu recent publicat pe 21 septembrie evidențiază faptul că creșterea ratelor de obezitate va genera costuri semnificative pentru economia mondială, estimându-se o pierdere de 3,3% din Produsul Intern brut (PIB) global până în anul 2060. Această problemă va afecta în mod special țările cu venituri reduse.
Definiția și implicațiile medicale ale obezității
Obezitatea este definită medical printr-un indice al masei corporale (IMC) mai mare de 30 pentru adulți și peste 25 pentru persoanele supraponderale. Această afecțiune este asociată cu diverse probleme de sănătate, inclusiv boli cardiovasculare, diabet și anumite tipuri de cancer. Studiul publicat în revista BMJ Global Health oferă o primă estimare a impactului economic global al obezității și analizează datele din 161 de țări.
Potrivit autorului principal Rachel Nugent, aproape două treimi dintre adulți suferă deja de supraponderalitate sau obezitate, iar prognozele sugerează că acest procent ar putea ajunge la trei sferturi până în anul 2060.
Costurile anuale ale obezității la nivel mondial
Din punct de vedere financiar, se estimează că obezitatea generează costuri echivalente cu aproximativ 2,2% din PIB-ul mondial anual. Cele mai mari creșteri sunt anticipate în regiunile cu resurse limitate.
În termeni absoluți, China, Statele Unite și India vor suporta cele mai mari pierderi economice cauzate de această problemă: aproximativ 10 trilioane dolari pentru China, 2.500 miliarde dolari pentru SUA și circa 850 miliarde dolari pentru India până în anul menționat anterior.În România, impactul estimat se ridică la aproximativ 29 miliarde dolari.
pe lângă aceste cifre absolute, Emiratele Arabe Unite se află pe primul loc ca procentaj din PIB afectat (11%), urmate îndeaproape de Trinidad-Tobago (10%). România se situează într-o poziție intermediară cu un impact estimat la circa 4,47% din PIB până în anul vizat.
Costurile directe versus indirecte ale obezității
Studiul ia în considerare atât costurile directe legate de îngrijirile medicale necesare persoanelor obeze cât și costurile indirecte generate prin decese premature și scăderea productivității muncii. Rachel Nugent subliniază importanța acestor costuri mai puțin vizibile care pot împiedica dezvoltarea economică a unei națiuni.
Creșterea populației și prosperitatea economică sunt factori determinanți ai prevalenței obezității; pe măsură ce țările devin mai bogate consumul alimentelor procesate crește semnificativ. De asemenea، îmbatrânirea populației contribuie la dificultățile întâmpinate privind menținerea unei greutati sănătoase.
Mecanisme posibile pentru combaterea crizei globale a obezității
francesco Branca reprezentant al organizației Mondiale a Sănătății sugerează diverse soluții politice care ar putea ajuta la reducerea ratei obezității; printre acestea se numără impozitarea alimentelor bogate în grǎsimi sau zahăr şi etichetarea clarǎ a produselor alimentare pentru informarea consumatorilor.
De asemenea، măsurile preventive precum accesibilizarea consilierii nutriționale pot contribui semnificativ la combaterea acestei probleme globale complexe care nu poate fi atribuitã exclusiv comportamentului individual ci rezultatelor priorităților sociale şi comerciale existente.Simon Barquera subliniazǎ necesitatea recunoașterii complexitatii bolii si oprirea stigmatizării indivizilor afectați.
