Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a raportat peste 3.400 de cazuri confirmate de variola maimuței, inclusiv un deces, până miercuri trecută. Cele mai multe dintre aceste cazuri au fost înregistrate în Europa.
Informațiile au fost comunicate printr-un comunicat oficial emis luni, conform Reuters.
OMS a menționat că, din data de 17 iunie, agenția a primit raportări despre 1.310 noi cazuri, iar alte opt țări au semnalat pentru prima dată prezența variolii maimuței pe teritoriul lor.
Deși OMS nu consideră că variola maimuței reprezintă o urgență sanitară globală la acest moment, directorul organizației, Tedros Adhanom Ghebreyesus, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la evoluția acestui focar internațional.
Situația actualizată: Focarul nu este o urgență sanitară globală
În cadrul unei declarații recente, șeful OMS a subliniat că focarul global al variolii maimuței constituie o amenințare serioasă pentru sănătatea publicului. Totuși, el a precizat că situația nu se află încă la nivelul unei urgențe sanitare mondiale.
„În prezent, evenimentul nu reprezintă o urgență de sănătate publică cu interes internațional”, a declarat Tedros Adhanom Ghebreyesus într-un comunicat post-reuniune cu experți pe această tematică.
Variola maimuței se transmite prin contact fizic apropiat. deși poate avea consecințe severe asupra sănătății pacienților săi și poate provoca erupții cutanate neplătoase pe parcursul bolii, aceasta este tratabilă.
Evoluție geneticã surprinzătoare: Mutațiile virusului
Un studiu recent realizat în Portugalia sugerează că virusul responsabil pentru actuala epidemie prezintã un număr neobișnuit de mare de mutații. Conform cercetării publicate în revista Nature Medicine și bazată pe analiza cazurilor din Portugalia, s-au identificat aproximativ 50 de diferențe genetice față de virusurile similare care circulau între anii 2018 și 2019.
aceste descoperiri indicã faptul cã numărul mutațiilor observate este între șase și douăsprezece ori mai mare decât estimările inițiale ale experților geneticieni pentru acest tip specific de patogen.
Această diversitate geneticǎ ar putea semnala o evoluție rapidǎ şi neașteptată pentru virus comparativ cu ratele mai lente ale mutației observate anterior la variantele similare ale acestuia; spre exemplu SARS-CoV-2 care cauzează COVID-19.
