- Ce sunt prebioticele şi de ce sunt importante?
Prebioticele sunt ingrediente nedigerabile din mâncăruri care stimulează creşterea bacteriei benefice (bifidobacteria şi acid lactic) în tractul gastrointestinal. În contrast cu probioticele, prebioticele nu sunt microorganisme vii, ci mai degrabă fibre rezistente la căldură care nu sunt digerate.
Sursele tradiţionale alimentare de prebiotice includ soia, surse de inulină (de exemplu napi, jicama şi rădăcină de cicoare), ovăz crud, grâu integral, orz nerafinat şi yacon.
Top 10 mâncăruri care conţin prebiotice:
1. Rădăcina crudă de cicoare: 64,6%
2. Măr de pământ (sau napul porcesc-helianthus tuberosus): 31,5%
3. Frunzele crude de păpădie: 24,3%
4. Usturoi crud: 17,5%
5. Praz crud: 11,7%
6. Ceapă crudă: 8,6%
7. Ceapă gătită: 5%
8. Sparanghel crud: 5%
9. Tărâţe de grâu crude: 5%
10. Făină integrală din grâu, gătită: 4,8%
Mai menţionăm şi banana: 1%
Întrucât este destul de greu să găsim echilibrul sănătos în consumul de prebiotice doar din alimente, uneori este recomandat să apelăm la suplimente alimentare. Sunt unele suplimente speciale pentru curăţarea şi menţinerea în stare sănătoasă a colonului care conţin atât probiotice, cât şi prebiotice.
Consumul iniţial de pre- şi probiotice, mai ales în doze mari, poate avea ca efect formarea excesivă a gazelor, balonări asociate cu disconfort abdominal. Fiţi răbdători – aceste probleme de obicei dispar în 3-4 zile.
În general, se recomandă administrarea de probiotice pe stomacul gol. Dacă luaţi probiotice în cantităţi de 100 miliarde de celule vii, ar fi bine să împărţiţi consumul pe parcursul dimineţii şi al serii. În cazul suplimentelor de prebiotice şi separat de probiotice, acestea nu trebuie luate împreună.
Prebioticele pot fi luate în timpul meselor. Dacă luaţi antibiotice, separaţi consumul acestora de probiotice cu cel puţin 2 ore.