Propolisul, un bactericid de excepţie

45

Propolisul, numit şi “clei de albine” sau “penicilină românească”, este un produs apicol extrem de preţios. Constă dintr-un amestec de substanţe răşinoase, lipicioase, cu aromă plăcută de răşină şi balsamuri. Este prelucrat de albinele lucrătoare după colectarea unor produse biologice din cel puţin 20 de specii de arbori care produc secreţii răşinoase şi anume din mugurii unor copaci (plop, mesteacăn, arin, castan, fag, frasin, pin, brad), tulpini şi ramuri tinere, peţiolul frunzelor şi scoarţă (salcie, prun).

La această materie răşinoasă, albina adaugă secreţiile glandelor salivare care conţin enzime, ceară şi alţi compuşi biochimici. Atît culoarea, cît şi aroma şi compoziţia chimică a propolisului diferă în funcţie de speciile vegetale de pe care s-au colectat materiile prime.

Efectele tămăduitoare ale propolisului au fost cunoscute încă din cele mai vechi timpuri. Astăzi, compoziţia chimică a propolisului este studiată de multe instituţii ştiinţifice, care caută să explice proprietăţile sale terapeutice şi efectele manifestate într-o multitudine de afecţiuni maladive.

Datorită componentelor chimice multiple, propolisul este considerat cel mai preţios produs apicol, cu o mare diversitate de acţiuni terapeutice: bactericide, antiseptice, antivirale, antitoxice, antiparazitare, epitelizante, cicatrizante, antiinflamatoare, diuretice, analgezice, antitumorale, anticanceroase, regeneratoare şi stimulatoare ale sistemului imunitar. Prin aceste proprietăţi intervine pozitiv în ameliorarea şi vindecarea multor afecţiuni.

 

  • Un bactericid de excepţie

Acţiunea bactericidă şi bacteriostatică a fost dovedită prin culturi pe diferite bacterii (streptococi, stafilococi, Trichomonas, Klebsiella, Salmonella, Shigella, Proteus, Candida, Helicobacter pilori). Intervine si în distrugerea unor paraziţi intestinali (Giardia). S-a testat sensibilitatea la propolis a circa 80 de microorganisme, demonstrînd că sînt distruse 21 specii de bacterii, 9 specii de ciuperci parazite şi 30 tipuri de virusuri.

Pentru aceste efecte, propolisul este apreciat ca fiind cel mai puternic medicament antiinfecţios. De remarcat că propolisul îşi păstrează nealterată capacitatea antimicrobiană, spre deosebire de antibioticele de sinteză – faţă de care bacteriile dezvoltă o rezistenţă treptată, ceea ce face necesară introducerea periodică a unor noi produse.

 

  • Şedinţe de aerosoli cu tinctură de propolis pentru astmatici

Datorită proprietăţilor antibacteriene, antitoxice şi antiinflamatoare, propolisul s-a dovedit eficient în cel puţin 200 afecţiuni. În tratarea bronşitei acute, a astmului infecţios şi abcesului pulmonar se utilizează tinctura de propolis 30 la sută, din care se iau cîte 15-30 picături, de 3 ori/zi, înainte de mese, într-un păhărel cu lapte sau apă călduţă, într-o cură care durează pînă la vindecare. În astmul bronşic sînt deosebit de benefice şedinţele de aerosoli cu tinctură de propolis 15 la sută, diluată cu apă în proporţie de 1:1; zilnic, se fac 2 şedinţe cu o durată de 5 minute, într-o cură de 15-30 de zile.

În gripă, răceală, guturai, traheită şi laringită cronică se utilizează tinctura de propolis 20 la sută, cu acţiune antivirală (20-30 picături diluate într-un păhărel cu apă sau lapte, de 2-3 ori/zi, înainte de mese). Cu această tinctură se face gargară, după care se înghite sau se fac inhalaţii dimineaţa şi seara.

Efecte deosebite se obţin în tratamentul emfizemului pulmonar, pneumonie, silicoză, tuberculoză pulmonară şi extrapulmonară. Se foloseşte tinctura de propolis 20 la sută (30 picături, de 3 ori/zi), inhalaţii de 2 ori/zi sau un extract alcoolic de propolis cu miere de salcîm şi macerat de usturoi (125 g căţei tocaţi în 125 ml alcool 90° şi maceraţi timp de 10-15 zile).