România are nevoie urgentă de center pentru trombectomii în cazurile de AVC
Numărul insuficient de centre specializate
Dr. Bogdan Dorobăţ,medic primar în radiologie și imagistică medicală la Spitalul Universitar de Urgență București,a subliniat că România dispune în prezent doar de patru centre care efectuează trombectomii,intervenții esențiale pentru salvarea pacienților cu accident vascular cerebral (AVC). Conform expertului, țara ar trebui să aibă aproximativ 20 de astfel de unități funcționale.
Importanța timpului în tratamentul AVC-ului
Trombectomia trebuie realizată în primele șase ore după apariția simptomelor AVC-ului. Din păcate, din cauza numărului redus al centrelor și al specialiștilor disponibili, mulți pacienți nu beneficiază la timp de această procedură vitală. La Spitalul Universitar din București s-au efectuat 118 trombectomii anul acesta, iar medicii speră să ajungă la 150 până la finalul anului.
Cauzele deficitului de personal specializat
Dr. Dorobăț a explicat că activitatea centrelor variază semnificativ și că majoritatea dintre ele nu funcționează la capacitate maximă. „În România avem doar câteva centre care lucrează intensiv”,a afirmat el,menționând unitățile din Târgu Mureș și Timișoara ca exemple notabile.Pentru a atinge standardele europene – un centru per milion de locuitori – este necesară o creștere semnificativă a numărului specialiștilor calificați. Dr. Dorobăț estimează că ar fi nevoie între 50 și 70 de medici bine pregătiti pentru aceste intervenții.
Aparatura necesară și finanțarea insuficientă
un alt aspect crucial este dotarea cu echipamente adecvate precum angiografele necesare pentru efectuarea trombectomiilor. De asemenea, Dr. Dorobăț subliniază importanța unei finanțări corespunzătoare prin programele naționale existente care sprijină tratamentele AVC.„Intervențiile sunt costisitoare; fără resurse financiare suficiente spitalele se confruntă cu dificultatea acoperirii cheltuielilor”, adaugă el.
Formarea profesionala si educația publicului
Formarea medicilor specializați în acest domeniu este un proces îndelungat ce durează cel puțin un an după terminarea rezidențiatului. Dr. Dorobăț atrage atenția asupra riscurilor asociate acestei profesii care pot descuraja tinerii medici să aleagǎ această carierǎ.
De asemenea, conștientizarea simptomelor AVC-urilor rămâne o problemǎ notableǎ; multe cazuri nu sunt recunoscute prompt datorită lipsei educației familiilor afectate despre semnele timpurii ale bolii.
Provocările recuperării post-AVC
Recuperarea pacienților după un AVC reprezintǎ o altǎ provocare majorǎ in sistemul sanitar românesc; lipsa centrelor dedicate recuperării neurologice face ca reintegrarea socialã sã fie dificilã pentru mulți supraviețuitori ai accidentelor vasculare cerebrale.
Dr. Bogdan Dorobăț concluzionează că investițiile iniţiale în tratamente rapide pot reduce costurile pe termen lung legate de recuperare şi asistenţă socialã: „Un pacient salvat poate reveni mai repede într-o viață normalã”.