Sănătatea şi bunăstarea tinerilor de vârstă şcolară sunt afectate de inegalităţi sociale şi de gen, în pofida faptului că fumatul la această categorie de vârstă a scăzut semnificativ, relevă un nou studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), dat publicităţii marţi de biroul organizaţiei din Copenhaga.
Numărul tinerilor de 15 de ani care au fumat pentru prima dată la vârsta de 13 ani a scăzut în mod semnificativ din 2010, indică acest studiu pan-european realizat de OMS pe copii de vârstă şcolară. Documentul avertizează, însă, că, deşi 80% dintre respondenţi s-au declarat în general foarte mulţumiţi de condiţiile în care trăiesc, diferenţele dintre sexe şi de statut socio-economic afectează în mod negativ sănătatea, bunăstarea şi stilul de viaţă al tinerilor într-o etapă importantă a vieţii lor.
Studiul dedicat comportamentului în materie de sănătate al copiilor de vârsta şcolară (The Health Behaviour in School-aged Children, HBSC), actualizat o dată la patru ani, relevă că proporţia tinerilor europeni de 15 ani care au indicat că au fumat prima ţigară la vârsta de 13 ani sau mai devreme a scăzut de la 24% la 17% între 2009/2010, perioadă în care a fost realizat studiul precedent, şi 2013-2014, când a fost realizat actualul studiu.
Scăderea a fost mai pronunţată în rândul fetelor (de la 22% la 13%) decât în rândul băieţilor (de la 26% la 22%), iar datele nu au indicat nicio asociere semnificativă cu bunăstarea familiei, ceea ce ne arată că fumatul este doar parţial legat de factori socio-economici.
Acest rezultat pozitiv legat de fumat este însă temperat de alte aspecte ale studiului, cum ar fi satisfacţia generală faţă de viaţă care scade pe măsură ce tinerii avansează în vârstă sau în rândul tinerilor care provin din familii cu venituri mai mici.
Pe de altă altă parte, studiile succesive efectuate începând cu 2002 au arătat că diferenţele în ceea ce priveşte satisfacţia faţă de viaţă în rândul adolescenţilor din Europa de Vest şi de Est s-au redus, în condiţiile în care ţări precum Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Federaţia Rusă şi Ucraina au raportat creşteri semnificative ale nivelului de satisfacţie faţă de viaţă în perioada amintită, deşi cifrele s-au stabilizat de la ultimul studiu din 2010.
Datele colectate pentru acest raport se bazează pe chestionare completate de mii de adolescenţi, garantând astfel că vocile şi preocupările acestora pot fi pe deplin luate în considerare atunci când OMS elaborează strategiile, politicile şi acţiunile europene pentru îmbunătăţirea sănătăţii şi bunăstării copiilor şi adolescenţilor. Studiul se înscrie astfel într-un corp tot mai mare de dovezi care solicită intervenţiii mai eficiente şi mai punctuale din partea guvernelor şi factorilor de decizie pentru a aborda efectele inegalităţilor sociale, de sănătate şi de gen în rândul tinerilor din Europa.
În pofida progreselor considerabile în ceea ce priveşte sănătatea adolescenţilor, cum ar fi reducerea binevenită a proporţiei adolescenţilor care se apucă de fumat, mulţi dintre aceştia se confruntă cu inegalităţi uriaşe. Este cazul fetelor şi copiilor din familiile cu venituri mai mici, unde datele indică în mod constant o sănătate mentală şi fizică mai precare şi mai puţină activitate fizică decât în cazul băieţilor şi copiilor din familiile mai bogate. În acest sens, datele furnizate de studiul HBSC ne indică intervenţii care pot reduce acest decalaj şi sprijini dezvoltarea unor comportamente pozitive în materie de sănătate, pe tot parcursul vieţii.
Rezultate studiului subliniază disparităţile majore de gen în materie de sănătate, care apar sau se agravează în perioada adolescenţei. Deşi fetele sunt mai înclinate să consume fructe şi legume şi să se spele pe dinţi decât băieţii, percepţia despre sine este mai negativă şi dau dovadă de un echilibru mental mai precar. Pe de altă parte, băieţii sunt în general mai activi din punct de vedere fizic, însă mai predispuşi sa se angajeze în comportamente mai riscante decât fetele. Diferenţele dintre ţări ne arată importanţa înţelegerii rolului pe care îl joacă normele de gen şi aşteptările culturale în influenţarea comportamentului, a indicat Jo Inchley, coordonatoarea HBSC International şi redactor principal al raportului.
O mare parte din strategia europeană a OMS pentru îmbunătăţirea sănătăţii copilului şi adolescentului are la bază date extrase din studii succesive HBSC. De asemenea, de la momentul publicării primului studiu de acest fel în urmă cu 33 de ani, el a influenţat politicile şi legislaţia în numeroase state europene. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)