Medicii din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu au efectuat, miercuri, spirometrii gratuite unui număr de 300 de persoane, care au dorit să vadă cât de sănătoşi sunt plămânii lor, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva BPOC, o boală cauzată îndeosebi de fumat, potrivit unui comunicat de presă remis AGERPRES.
„Este important ca cei care sunt fumători, chiar dacă sunt asimptomatici, să vină la controale periodice, pentru că aşa facem prevenţie. Pentru orice ţară din lume este mai important să prevină bolile pulmonare decât să le trateze. Prin urmare, pentru populaţie este bine să ştie încă de la vârsta copilăriei că nu este bine să se fumeze – este nevoie în acest sens de cât mai multe campanii anti-fumat – pentru că numai aşa reuşim să ne menţinem în bune condiţii funcţia pulmonară. Nu vă pot spune cât de important este să se facă exerciţii de respiraţie – în general respirăm superficial, cu vârfurile plămânilor, în momentul în care învăţăm să respirăm adânc, plămânii noştri se umplu mai mult cu aer curat – oxigenarea este mai bună şi atunci vom fi mai sănătoşi şi mai puternici”, spune dr. Lavinia Danciu, medic pneumolog Spitalul de Pneumologie Sibiu.
În cadrul campaniei de spirometrii gratuite, aproape 50% dintre persoanele testate care au fost descoperite cu probleme ale plămânilor şi au fost îndrumate către investigaţii suplimentare.
Citeste si:
Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) este o boală inflamatorie cronică, determinând limitarea progresivă a fluxului de aer în căile respiratorii. În timp, BPOC se agravează şi poate duce la insuficienţă respiratorie, afectare cardiacă şi deces. BPOC este determinată în principal de fumat, riscul fiind în relaţie atât cu cantitatea de tutun fumată pe zi, cât şi cu numărul de ani de fumat.
Cea mai utilă investigaţie pentru diagnosticarea BPOC, permiţând şi aprecierea severităţii afectării pulmonare este spirometria. Medicul mai poate recomanda şi efectuarea unei radiografii toracice, analize de laborator şi, în cazuri selectate, de CT toracică (dacă există suspiciune de asociere a unui cancer pulmonar).
În evoluţia BPOC pot apărea complicaţii: insuficienţă respiratorie (care în stadiile terminale devine oxigenodependenţă), cord pulmonar cronic sau cancer pulmonar, mai ales dacă se menţine statutul de fumător.
„Renunţarea la fumat este principalul factor care poate încetini evoluţia bolii. Vaccinarea antigripală şi alte modalităţi de imunostimulare pot preveni o parte din exacerbări. Tratamentul medicamentos modern, constând în bronhodilatatoare, corticosteroizi sau expectorante, adaptat la gradul de severitate a bolii, ameliorează simptomatologia (în special dispneea), îmbunătăţeşte toleranţa la efort şi creşte calitatea vieţii bolnavilor, menţinând integrarea lor socio-profesională pe o perioadă lungă de timp”, spune dr. Iulia Drăghilă.
În cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu sunt internaţi anual aproximativ 400 de pacienţi cu exacerbări ale BPOC, iar numărul persoanelor consultate în ambulatoriul de specialitate al spitalului din cauza acestei boli este de aproximativ 6.000.
