Înlocuirea grăsimilor animale cu uleiuri vegetale reduce nivelul colesterolului, dar nu diminuează şi rata mortalităţii, inclusiv a celei cardiovasculare, potrivit unui studiu ale cărui rezultate au fost întâmpinate cu scepticism de unii experţi, relatează agenţia France Presse (AFP).
De mulţi ani, nutriţioniştii recomandă să fie preferate uleiurile vegetale, pe baza observaţiilor care au arătat că acestea fac să scadă colesterolul şi că sunt bune pentru inimă.
Dar această ipoteză a fost contestată în revista medicală „British Medical Journal” (BMJ), care a publicat miercuri un studiu al unei echipe americane de cercetători. Această echipă a reluat un studiu vechi „randomizat” asupra acestui subiect, efectuat în Minnesota (SUA) între 1968 şi 1973, dar ale cărui rezultate nu fuseseră făcute publice integral.
În studiile „randomizate”, participanţii sunt repartizaţi în mod aleator în grupul supus experimentului şi în cel rămas în afara lui, considerat de control. În schimb, în studiile observaţionale, cercetătorii observă pur şi simplu o populaţie fără să intervină.
Prin comparaţie, din aproape 10.000 de persoane, dintre care jumătate primise o alimentaţie incluzând grăsimi saturate (carne, unt, smântână) şi cealaltă jumătate, uleiuri vegetale bogate în acid linoleic (omega 6), cum ar fi ulei de porumb sau de floarea-soarelui, cercetătorii americani au observat o scădere a nivelului colesterolului de aproximativ 13 la sută, dar nici o reducere a bolilor cardiovasculare sau a mortalităţii, indiferent de cauze.
Ei au constatat că, dimpotrivă, cu cât consumul de uleiuri vegetale a fost mai mare şi cu cât scădea nivelul de colesterol, cu atât creştea riscul mortalităţii (cu 22 la sută de fiecare dată când colesterolul a scăzut cu 30 mg/dl).
Făcând comparaţia cu datele nepublicate din alte studii randomizate, printre care unul realizat la Sydney între anii 1966 şi 1973, cercetătorii au descoperit rezultate similare.
„Datele existente din studii randomizate arată că înlocuirea grăsimilor saturate cu uleiuri vegetale reduce nivelul colesterolului, dar nu şi numărul deceselor cardiovasculare sau de altă natură”, au spus ei.
Printre ipotezele avansate, cercetătorii citează fenomenele de „oxidare”, care ar putea creşte riscul cardiac, chiar şi atunci când rata de colesterol „rău” (LDL) scade. Această oxidare poate fi mai mare la anumite categorii de populaţie, cum ar fi fumători, marii consumatori de alcool sau persoanele în vârstă.
Mai mulţi experţi au reacţionat la publicarea studiului, subliniind necesitatea unor cercetări suplimentare cu privire la impactul unei reduceri a grăsimilor saturate asupra riscului cardiovascular.
Profesorul Frank Sachs din Boston a estimat că studiul american „nu este fiabil”, în măsura în care experimentul a durat în medie ceva mai mult de un an, în timp ce „este nevoie de cel puţin doi ani pentru ca un tratament care are drept scop reducerea colesterolului să aibă efect asupra bolilor cardiovasculare”.
În aşteptarea unor rezultate mai concludente, profesorul Jeremy Pearson de la „British Heart Foundation” recomandă o „dietă echilibrată, bogată în fructe, legume şi cereale integrale pentru a avea o inimă sănătoasă”, mai notează AFP. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)