Celulele stem embrionare umane ar putea fi rezultatul influenţei unui virus străvechi

Celulele stem embrionare, responsabile de producerea fiecărui tip de celule şi ţesuturi specializate ale organismului uman, ar fi dobândit această capacitate de la un vechi virus care odată ce a infectat organismul strămoşilor noştri s-a copiat în ADN-ul acestora şi apoi s-a transmis de-a lungul generaţiilor, conform unui nou studiu, informează luni revista The Verge.

Conform National Geographic, această descoperire poate conduce la obţinerea unor tratamente mai eficiente împotriva diabetului, a sclerozei multiple şi a maladiei Parkinson, printre altele.

Noul studiu, publicat în ultimul număr al revistei Nature Structural & Molecular Biology, oferă informaţii despre caracterul pluripotent al celulelor stem — abilitatea lor de a se specializa în orice alt tip de celulă sau ţesut din organismul uman. Autorii studiului susţin că un virus străvechi, din subfamilia retrovirusurilor umane endogene H sau HERV-H, a jucat un rol esenţial în dobândirea acestui caracter pluripotent.

Organismele retrovirale acţionează prin inserarea propriului ADN în celula gazdă, care apoi produce copii ale retrovirusului. Atunci când retrovirusurile infectează, spre exemplu, sperma sau ovulele, acest ADN viral poate fi transmis urmaşilor. Aproximativ 8% din ADN-ul uman ar fi moştenit de la astfel de corpuri retrovirale endogene.

În cadrul acestui studiu, cercetătorii au inoculat în organisme virale din subfamilia HERV-H fragmente de ARN pentru a le incapacita. În urma acestui experiment, ei au observat că celulele gazdă nu mai produceau o serie de proteine asociate pluripotenţei.

National Geographic notează că animalele non-primate au dezvoltat forme de pluripotenţă fără acţiunea virusurilor HERV-H. Concluziile studiului sugerează însă că, în cazuri rare, organismele pot recruta ADN de provenienţă virală pentru a evolua mai eficient.

După cum a declarat pentru National Geographic unul dintre autorii studiului, Guillaume Bourque, de la Universitatea McGill University: „Acest proces evolutiv simbiont poate să se desfăşoare mai rapid decât aşteptarea producerii unor mutaţii aleatoare în speranţa că se va ajunge la ceva funcţional”. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata