În această contimuuă evoluţie, cercetătorii au descoperit 155 de noi gene, iar două dintre aceste gene sunt recente și unice pentru oameni.
Noi, oamenii, ne-am îndepărtat de strămoșii noștri cimpanzei, în urmă cu aproximativ șapte milioane de ani, dar așa cum au demonstrat arterele din brațele noastre, ca specie încă evoluăm. Găsirea unui nou vas de sânge este ușoară, totuși, în comparație cu urmărirea întregii dimensiuni a modificărilor noastre genetice.
Dar noi cercetări au identificat acum 155 de noi gene din trecutul nostru evolutiv, dintre care unele sunt unice pentru oameni.
Deși sunt noi, sunt, de asemenea, minuscule, cunoscute sub numele de „microgene”, care au apărut din fragmente minuscule de ADN. Cu toate acestea, asta nu înseamnă că nu sunt foarte importante, deoarece se crede că ar putea avea o semnificație pentru apariția anumitor boli și defecte de creștere.
Citeste si:
Gene noi identificate în ADN-ul uman
În acest sens, cercetătorii din acest proiect, au reușit să caute cu minuțiozitate dovezi ale evoluției noastre, analizând bazele de date preexistente de gene funcționale și folosindu-le pentru a crea arbori evolutivi care urmăresc mai multe grupuri de vertebrate.
În opinia sa, „Acest proiect a început în 2017, deoarece eram interesat de evoluția genelor noi și de a afla unde își au originea aceste gene”, a spus primul autor al descoperirii, Nikolaos Vakirlis, într-o declarație, om de știință la Centrul de Cercetare în Științe Biomedicale „Alexander Fleming” în Vari, Grecia.
Înarmată cu date suplimentare, echipa a reușit să identifice 155 de gene noi care au apărut din fragmente de ADN, dintre care două sunt destul de recente și unice pentru oameni, demonstrând că încă evoluăm.
Abordarea i-a împins pe cercetători la limita a ceea ce este detectabil cu înțelegerea noastră existentă a geneticii, dar le-a permis să găsească dovezi ale trecutului nostru evolutiv. Ceea ce urmează este să identifice dacă astfel de microgene au o semnificație biologică semnificativă.
Aşadar, „Va fi foarte interesant în studiile viitoare să înțelegem ce ar putea crea aceste microgene și dacă ar putea fi direct implicate în orice tip de boală”, a continuat Vakirlis.
