Nivelul de stres al brokerilor poate accentua crizele pe pieţele financiare

Pieţele financiare ar putea fi mai vulnerabile în faţa nivelului de stres cu care se confruntă brokerii decât se credea iniţial, conform unui nou studiu care a ajuns la concluzia că un nivel mai ridicat la hormonului de stres, cortizol, poate induce aversiunea faţă de risc, informează Reuters.

Concluziile acestui studiu, care infirmă premisa că apetitul pentru risc al brokerilor rămâne constant, indiferent dacă acţiunile tranzacţionate urcă sau coboară, sugerează că stresul îi face pe brokeri să fie mai precauţi, chiar şi în perioade în care este nevoie de riscuri asumate pentru a preveni prăbuşirea pieţelor.

În studiul realizat asupra brokerilor londonezi şi asupra efectelor cortizolului asupra comportamentului, o echipă de cercetătorii coordonată de Dr. John Coates – un fost broker care a lucrat pentru Goldman Sachs şi Deutsche Bank şi care s-a reprofilat în domeniul neurologiei – a ajuns la concluzia că această tendinţă naturală, organică spre prudenţă poate reprezenta „o cauză subapreciată a instabilităţii pieţelor”.

Coates a precizat şi că această concluzie ne poate modifica modul în care înţelegem riscul – pentru că până în prezent modelele financiare şi economice s-au bazat în mare parte pe premisa că riscul asumat de brokeri este constant de-a lungul ciclului de tranzacţii.

„Orice broker ştie că organismul lui este purtat ca într-un montagne russe de evoluţia tranzacţiilor pe diferitele pieţe. Ceea ce nu ştiam înainte de acest studiu este că aceste modificări fiziologice – nivelul de stres sub-clinic pe care-l percepem foarte puţin – ne modifică de fapt abilitatea de a ne asuma riscuri”, a explicat John Coates, care în prezent este cercetător la Universitatea Cambridge.

„Este destul de înspăimântător să te gândeşti că nimeni din lumea tranzacţiilor financiare – nici brokerii, nici managerii de risc, nici bancherii – nu ştie de aceste modificări subtile în apetitul pentru risc”, a mai adăugat el.

Echipa coordonată de John Coates îşi bazează studiul pe concluziile unui alt studiu în domeniu, realizat pe brokeri londonezi, studiu care indică faptul că nivelul cortizolului a crescut cu 68% în intervalul de timp de două săptămâni în care s-a manifestat o creştere a volatilităţii pieţelor.

Combinând munca de teren cu un experiment de laborator, ei au oferit hidrocortizon, varianta farmaceutică a cortizolului, unui număr de 36 voluntari, femei şi bărbaţi, cu vârsta între 20 şi 36 de ani, timp de 8 zile, în scopul de a observa eventualele efecte ale unui nivel crescut al cortizolului asupra asumării riscurilor în domeniul financiar.

Nivelul de cortizol al voluntarilor a fost ridicat cu 69% – un nivel observat în afara studiului, la brokerii londonezi. Apoi, voluntarilor li s-a cerut să ia o serie de decizii financiare riscante, însoţite însă de posibilitatea obţinerii unor câştiguri importante, concepute pentru a le evalua apetitul de risc.

În concluziile lor, publicate în ultimul număr al revistei Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), echipa condusă de Dr. Coates a observat că, în primă fază, creşterea bruscă a nivelului de cortizol nu a avut efecte asupra comportamentului. Însă odată ce cortizolul a ajuns la un nivel ridicat şi a rămas la acest nivel pentru o mai lungă perioadă de timp, aşa cum s-a observat în cazul brokerilor, acest lucru a condus la o scădere dramatică a disponibilităţii de asumare a riscurilor, indicele risc/recompensă – nivelul de risc pe care cineva l-ar tolera pentru posibilitatea de a obţine un câştig mai ridicat – scăzând cu 44%.

„Foarte multe modele teoretice aplicate în prezent, în economie, în finanţe şi în neurobiologie pornesc de la premisa că nivelul de risc pe care fiecare persoană şi-l asumă reprezintă o trăsătură individuală constantă, însă noi am descoperit că lucrurile nu stau aşa”, conform cercetătorilor care au lucrat la acest experiment.

Astfel, în timpul crizei creditelor din anii 2007 – 2009, volatilitatea acţiunilor în SUA a crescut de la 12% la peste 70%. Un astfel de nivel istoric de incertitudine pe pieţe ar fi putut să provoace o creştere puternică şi îndelungată a nivelului de cortizol din organismul agenţilor bursieri, care astfel nu au mai fost dispuşi să-şi asume riscuri chiar atunci când economia avea nevoie mai mare de astfel de riscuri asumate – atunci când pieţele erau în cădere şi aveau nevoie de investitori care să cumpere acţiuni nesigure, cu un grad mai ridica de risc. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata