Top ştiinţă: Principalele noutăţi din domeniu anunţate în luna mai (I)

Cunoașterea științifică este diversificată continuu. Zi de zi pe fluxurile de știri ajung informații cu privire la noi descoperiri din diferite domenii, fie că este vorba despre Univers și spațiul cosmic, despre Pământ și biosferă, despre istorie și arheologie, despre mediu etc. Prezentăm o selecție a celor mai importante descoperiri din diferitele domenii de cercetare științifică anunțate în cursul lunii mai.

Spațiu

Sonda Messenger, aparținând NASA, s-a prăbușit pe Mercur, așa cum se prevăzuse, după epuizarea carburantului, punând astfel capăt unei misiuni fructuoase de explorare a celei mai mici planete din sistemul solar, care este și cea mai apropiată de Soare. Lansată în 2004, sonda Messenger (MErcury Surface, Space ENvironment, GEochemistry and Ranging) s-a plasat pe orbita lui Mercur în martie 2011.

În 21 aprilie, centrul de control al Laboratorului de fizică aplicată al Universității Johns Hopkins din Laurel (Maryland, estul Statelor Unite) a efectuat prima din cele patru corectări de orbită. Ultima a fost realizată în 24 aprilie, când s-a terminat aproape tot carburantul — heliu. Prevăzută inițial să dureze un an, misiunea Messenger a fost prelungită de două ori, ajungând să se desfășoare cu aproape patru ani mai mult.

Sonda a furnizat în 2012 date care au confirmat ipoteza că Mercur conține mari cantități de apă sub formă de gheață în craterele din zonele polare, unde nu ajung niciodată razele soarelui. Cercetătorii au calculat că aceste ghețuri ar avea o arie echivalentă cu cea a capitalei federale Washington (circa 180 de kilometri pătrați), iar grosimea ar depăși 3 kilometri.

O echipă de astronomi americani a calculat distanța până la o galaxie care s-a dovedit a fi cea mai îndepărtată aglomerare de stele identificată până în prezent în Univers. Calcularea distanței până la Terra a fost posibilă datorită unui instrument numit MOSFIRE montat pe telescopul de 10 metri al Observatorului W.M. Keck din Hawai.

Galaxia denumită ‘EGS-zs8-1’, depistată grație strălucirii ei puternice, este unul dintre cele mai masive corpuri cerești din perioada ‘primei copilării’ a Universului, fiind datată de experți la 670 de milioane de ani după Big Bang. În acea perioadă galaxia ‘EGS-zs8-1’ continua să formeze stele cu repeziciune, cu o viteză de 80 de ori mai mare decât o face galaxia noastră, Calea Lactee.

O echipă de astronomi anunța la jumătatea lunii mai descoperirea celui mai tânăr exemplu al unuia dintre cele mai vechi obiecte din Univers — un roi globular — o maternitate stelară în care sunt pe cale să se nască milioane de stele. Milioane de stele se pot forma din materia masată în astfel de roiuri globulare, însă observațiile au indicat că în roiul nou-descoperit nu strălucește încă nicio stea. Astronomii au folosit observatorul Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) pentru a studia o celebră pereche de galaxii aflate în interacțiune, NGC 4038 și NGC 4039, cunoscute și drept galaxiile Antennae, aflate la aproximativ 50 de milioane de ani lumină distanță.

Forțele imense generate de cele două galaxii aflate în curs de ciocnire declanșează procese de nașteri stelare în secvențe rapide. Într-o anumită regiune însă, cea botezată „Firecracker” de către astronomi, procesul de formare stelară nu a început încă. Acest lucru le permite astronomilor să studieze condițiile originare care au dus la formarea acestor roiuri masive.

Tehnologie

La începutul lunii mai, compania californiană Tesla, care produce vehiculele electrice de lux cu același nume, a prezentat o „baterie pentru acasă”, care va revoluționa, potrivit fondatorului firmei, Elon Musk, „întreaga infrastructură energetică din lume”. Bateria, denumită Tesla Powerwall, poate stoca electricitatea furnizată de panouri solare sau de rețeaua de electricitate în momentul în care se livrează energie ieftină — îndeosebi noaptea. Ea poate fi folosită și în cazul unor opriri de curent, adaugă Tesla.

Bateria, concepută pentru a fi fixată pe peretele casei sau în garaj, ar putea face locuințele dotate cu panouri fotovoltaice total independente de rețelele electrice tradiționale, la un preț de 3.500 de dolari, urmând să fie pusă în vânzare pe piața americană în vara acestui an. De anul viitor va fi livrată în toată lumea.

Tot la începutul lunii mai compania americană SpaceX a testat cu succes un sistem de ejectare care ar urma să permită, pe viitor, astronauților de la bordul capsulei sale spațiale Dragon V-2 să poată ameriza în siguranță în cazul producerii unei avarii la lansare. Capsula experimentală, având ca unic ‘pasager’ un manechin pe care erau montați 270 de senzori, s-a desprins, așa cum era prevăzut, de la baza aeriană de la Cape Canaveral (statul american Florida), iar testul a durat doar 90 de secunde, întregul proces fiind transmis în direct de NASA.

În a doua jumătate a lunii mai a început testarea în spațiu a două prototipuri care ar putea reprezenta viitorul zborurilor spațiale: un avion spațial și un sistem de propulsie cu velă solară. Avionul orbital autonom X-37B a fost conceput de NASA și construit de compania Boeing pentru Forțele Aeriene americane. Conform aviației militare americane, acest avion face parte dintr-un „program experimental pentru testarea tehnologiilor necesare unei platforme spațiale sigure și care poate fi refolosită”. Satelitul ‘LightSail’ folosește o velă solară pentru propulsie — în același mod în care un vas cu vele este împins pe apă de puterea vântului, acest satelit va fi propulsat de vântul solar.

Planeta

Un studiu publicat la începutul lunii mai avertizează că o specie de animale din șase riscă să dispară ca efect al încălzirii climatice, dacă emisiile de dioxid de carbon vor continua în ritmul actual. Riscurile de dispariție cresc odată cu temperaturile, amenințând până la 16% din speciile de animale. Acest pericol de dispariție ar varia în diferite regiuni de pe glob, unele fiind mai mult afectate de încălzire.

În unele țări din emisfera sudică, unde habitatele scad fără posibilitatea ca animale ca reptilele și amfibienii să migreze suficient de repede, riscurile de dispariție sunt cele mai accentuate: până la 23% din speciile animale din America de Sud și 14% din Australia și Noua Zeelandă ar fi în pericol. America de Nord și Europa sunt regiunile unde riscul este cel mai scăzut, cu 5% și respectiv 6% din specii în pericol. Potrivit studiului, 7,9% dintre specii vor dispărea oricum din cauza încălzirii planetei.

Tot la începutul lunii mai ONU atrăgea atenția că deșeurile de la aparatele electronice și electrocasnice se transformă într-un veritabil ‘tsunami mondial’, cu efecte grave asupra sănătății oamenilor și a naturii. În 2014 s-au aruncat 41,8 milioane de tone de produse electronice și electrocasnice — mai ales aparatură pentru bucătărie, mașini de spălat rufe și instalații pentru baie, materiale care ar fi putut fi reciclate.

Concentrațiile de dioxid de carbon la nivel mondial au depășit 400 de părți per milion în luna martie pentru prima dată de la începerea monitorizării fenomenului, anunța în luna mai agenția guvernamentală National Oceanic and Atmospheric Administration din SUA. Creșterea este atribuită în mare măsură arderii de către oameni a combustibililor fosili. Datele au fost culese de Observatorul Mauna Loa din Hawaii care a început monitorizările nivelului de carbon din anul 1958, când concentrațiile erau de 313 părți per milion. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata