Caz de predare în direct: Decizia BP de a-și ajusta obiectivele privind schimbările climatice

În 2020, grupul energetic britanic BP s-a angajat să își decarbonizeze portofoliul, reducând producția de petrol și gaze cu 40% față de nivelurile din 2019 până în 2030 și canalizând miliarde de dolari în proiecte eoliene și solare.

Apoi, în februarie 2023, compania a uimit observatorii prin retragerea de la aceste obiective mărețe – promițând acționarilor că va investi masiv în proiecte de petrol și gaze și recalibrându-și obiectivul de reducere a petrolului și gazelor naturale de la 40% la 25% până la sfârșitul deceniului.

Această decizie va crește investițiile în producția de combustibili fosili pentru restul deceniului cu aproximativ 1 miliard de dolari pe an, peste planurile anterioare. Și a fost anunțată la scurt timp după ce compania – în linie cu concurenții săi – a raportat profituri anuale record: 27,7 miliarde de dolari pentru 2022, aproape dublu față de profitul ajustat din 2021.

Oamenii de știință spun că lumea trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu aproximativ 45% până în 2030. Aceasta pentru a avea vreo speranță de a îndeplini obiectivele privind schimbările climatice din Acordul de la Paris din 2015: să mențină temperaturile medii globale la nu mai mult de 1,5-2°C peste nivelurile preindustriale.

Clasamentul FT Online MBA 2022 – 10 dintre cele mai bune

Aflați ce școli se află în clasamentul nostru de diplome de MBA online. Aflați cum a fost întocmit tabelul și citiți restul reportajului nostru la ft.com/online-learning.

Acest lucru va necesita reducerea, sau chiar eliminarea, a emisiilor provenite de la combustibilii fosili.

Ce implică accentul reînnoit pus de BP pe petrol și gaze naturale pentru capacitatea sectorului privat de a trece în mod voluntar la combustibili mai sustenabili?

Citiți aceste două articole din FT, explorați contextul și discutați întrebările care urmează:

BP încetinește retragerea petrolului și a gazelor după un profit record de 28 miliarde de dolari

Ce înseamnă profiturile uriașe ale Big Oil pentru tranziția energetică

Context

BP (fosta British Petroleum) a revendicat de mult timp statutul de unul dintre liderii industriei combustibililor fosili în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice. În martie 2002, directorul său general a declarat într-un discurs la Stanford că BP va însemna acum “Dincolo de petrol”. Cu toate acestea, călătoria sa a fost dificilă. În 2006, o conductă deteriorată a BP a provocat una dintre cele mai mari deversări de petrol din istoria Alaskăi, iar în 2010, BP s-a aflat în spatele dezastrului de la Deepwater Horizon, declanșând cea mai mare scurgere de petrol din istorie. BP a renunțat în liniște la marca “Beyond Petroleum” și la multe dintre activele sale regenerabile.

În 2020, compania și-a reînnoit angajamentul față de obiectivele de decarbonizare, adoptând obiective agresive pentru 2030. Se părea că “Dincolo de petrol” s-a întors. Dar prețurile la petrol și gaze au crescut brusc în urma războiului din Ucraina. Țițeiul Brent, referința internațională a petrolului, a ajuns la o medie de 101 dolari pe baril în 2022, mai mult decât dublul prețului din 2020. Prețurile la gazele naturale au urcat și ele, în mare parte din cauza faptului că Rusia a tăiat aprovizionarea Europei.

Directorul executiv al BPs, Bernard Looney, și-a apărat ultima sa inversare, declarând că “Conversația de acum trei sau patru ani a fost oarecum singulară în jurul energiei mai curate, a energiei cu emisii reduse de carbon. Astăzi, există mult mai multe conversații despre securitatea energetică, accesibilitatea energiei”. Într-un alt interviu, el a adăugat: “Trebuie să investim în sistemul energetic de astăzi, iar realitatea este că sistemul energetic de astăzi este predominant un sistem de petrol și gaze. Iar acesta are nevoie de investiții.”

Anja-Isabel Dotzenrath, vicepreședinte executiv al BP pentru gaze și energie cu emisii reduse de carbon, a declarat că majorarea cheltuielilor de capital demonstrează angajamentul continuu al grupului de a implementa 50 gigawați de energie regenerabilă până în 2030. Ea a precizat că BP își va menține ambiția pe termen lung de a ajunge la emisii nete zero până în 2050 și de a utiliza 50% din investiții în afaceri cu emisii reduse de carbon până în 2030 – o sumă similară cu cea din domeniul petrolului și gazelor. Însă compania va adopta o concentrare mai accentuată asupra afacerilor mai apropiate de punctele forte ale BP, cum ar fi punctele de încărcare pentru vehiculele electrice, combustibilii mai puțin poluanți derivați din plante și biocombustibilii din depozitele de deșeuri.

BP nu este singura în obiectivele sale de reducere a emisiilor de carbon. Alte companii mari de combustibili fosili au făcut angajamente similare. Dar criticii rămân sceptici deoarece aceste promisiuni nu sunt obligatorii și nu includ reduceri complete și absolute ale emisiilor din domeniul de aplicare 3 (cele emise la arderea petrolului, benzinei și motorinei, care reprezintă până la 90% din amprenta de carbon a unei companii petroliere).

Politicile “net zero” ale acestor companii nu înseamnă că acestea nu vor mai produce și nu vor mai vinde combustibili fosili. În schimb, acestea intenționează să se bazeze fie pe scheme de compensare, cum ar fi plantarea de copaci, fie pe tehnologii de captare și sechestrare a carbonului, care nu sunt încă pregătite pentru comercializare, în speranța de a reduce sau elimina emisiile nete.

Pentru unii critici, obiectivul ca orice companie producătoare de combustibili fosili să atingă un nivel net zero real, inclusiv emisiile din aval din domeniul de aplicare 3 pentru cei din lanțul său de aprovizionare, reprezintă o amenințare existențială, mai ales dacă trebuie atins la timp pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris.

Cum înțelegem aceste evoluții? Iată câteva întrebări din care puteți alege pentru a ghida discuția.

De ce credeți că BP a luat decizia de a renunța la decarbonizare?

i) Reprezintă aceasta o lipsă de sinceritate din partea BP în realizarea obiectivelor sale anterioare?

ii) Reprezintă aceasta o lipsă de previziune în realizarea obiectivelor sale anterioare? Nevoia declarată în 2023 de a se concentra pe sistemul energetic actual de petrol și gaze naturale a fost valabilă și în 2020, când Looney a decis în schimb să reducă dramatic amprenta de combustibil fosil a companiei. A fost compania nepregătită pentru creșterea bruscă a prețului petrolului? Dacă da, ce ar trebui să credem despre proiecțiile sale revizuite privind creșterea economică prin producția de combustibili fosili?

iii) Este presiunea exercitată de acționari pur și simplu prea mare pentru a menține orice fel de obiective serioase de reducere a emisiilor de carbon? Evaluarea unor companii precum BP și Shell, care au îmbrățișat investițiile prietenoase cu clima în energie regenerabilă, a rămas substanțial în urma celor ale rivalilor lor americani ExxonMobil și Chevron, care s-au limitat în mare parte la producția de petrol și gaze.

iv) Se concentrează BP asupra acționarilor nepotriviți? Unii investitori au apreciat schimbarea de strategie din februarie. Acțiunile BP au urcat cu peste 7,5%, cel mai mare salt de o zi din ultimii doi ani, și au atins cel mai ridicat nivel din ultimii aproape patru ani trei zile mai târziu, câștigând aproximativ 17%. Alții nu au fost mulțumiți. Jumătate dintre primii zece acționari instituționali ai BP sunt membri ai Climate Action 100+, un grup mare de investitori instituționali care se concentrează asupra acțiunilor climatice și care sunt responsabili pentru active administrate în valoare de peste 68 de miliarde de dolari. Grupul a sprijinit angajamentele anterioare ale BP în materie de climă cu doar nouă luni în urmă și își exprimă îngrijorarea cu privire la schimbarea de direcție a BP.

v) Provocările financiare recente ale companiei necesită o reevaluare a angajamentelor sale privind clima? Războiul din Ucraina ar putea fi văzut ca un eveniment de tip “lebădă neagră” pentru piețele energetice globale. Ca urmare a războiului, BP a ieșit din participația sa de 19,75 % din Rosneft (aproximativ 14 miliarde de dolari), compania petrolieră controlată de guvernul rus, în februarie 2022. Această radiere a urmat dezastruoasei deversări de petrol Deepwater Horizon din Golful Mexic, în 2010, care, potrivit unor estimări, a costat BP și partenerii săi 71 de miliarde de dolari în 10 ani.

Care au fost alternativele viabile și ce ar fi putut îndrepta BP într-o altă direcție?

Ce spune decizia BP despre capacitatea companiilor cu scop lucrativ deținute de acționari de a se orienta spre decarbonizare?

Ce spune decizia BP despre capacitatea noastră, ca societate globală, de a renunța la combustibilii fosili și de a aborda provocarea reprezentată de schimbările climatice?

 

Sursa – www.ft.com