Strategia rezonabilă a Mareii Britanii, are nevoie de schimbări radicale în domeniul pensiilor

Care ar fi o strategie de creștere rezonabilă pentru Regatul Unit? Pentru un răspuns, uitați ce a spus Jeremy Hunt, ministrul finanțelor publice, în bugetul său de săptămâna trecută. Întoarceți-vă în schimb la Un nou scop național, un raport al lui Tony Blair și William Hague. Marea lecție a acestui raport este că, după o lungă perioadă de performanțe dezamăgitoare, țara are nevoie de o abordare mai radicală. Ei au dreptate.

Printre cele mai importante domenii în care Marea Britanie nu are o strategie rezonabilă se numără pensiile. A răspuns în mod constant la întrebări greșite, cu rezultate dezastruoase atât pentru economie, cât și pentru oameni.

Cândva, întrebarea era cum trebuiau angajatorii să ofere pensii legate de salariu angajaților lor. Răspunsul a însemnat 7.751 de fonduri cu beneficii definite în 2006. Apoi, întrebarea a fost cum să facem ca aceste pensii să fie sigure. Răspunsul a fost reducerea proporției de fonduri deschise noilor membri și noilor contribuții de la 43% în 2006 la 10% în 2022 și reducerea ponderii activelor investite în acțiuni de la 61% în 2006 la 19% în 2022. Prețul pentru a face ca pensiile de tip DB să fie perfect sigure a fost transformarea acestora în finanțatori ai guvernului, în timp ce le omoram.

Apoi, întrebarea a fost cum să-i facem pe oameni să economisească pentru pensii pe cont propriu. Răspunsul a fost crearea de fonduri cu contribuții definite în care indivizii suportau riscul, ratele de contribuție erau prea mici și pensiile ar fi fost inadecvate. Între timp, lucrătorii din sectorul public primesc pensii indexate pe care nici măcar nu par să le aprecieze atât de mult.

Sistemul de pensii din Regatul Unit este incoerent, fragmentat și cu aversiune la risc. Nu este surprinzător, notează Blair și Hague, “pensiile din străinătate investesc de 16 ori mai mult în capital de risc și capital privat în Regatul Unit decât o fac pensiile publice și private naționale”. Aceasta este o nebunie.

 

Între al treilea trimestru al anului 2000 și ultimul trimestru al anului 2022, valoarea pieței bursiere din Marea Britanie a scăzut, de asemenea, de la 159% din PIB la 95%. În aceeași perioadă, raportul din SUA a trecut de la 153 la 149%, în timp ce raportul din Franța a rămas la 98%. Astfel, piața britanică a trecut de la a fi ca cea americană la a fi ca cea franceză. FTSE 100 este un muzeu corporatist, nu o casă a noilor întreprinderi dinamice. Nu este plauzibil ca noi companii naționale mari să apară fără fonduri naționale de capital răbdător și angajat.

Greșelile care stau la bază sunt caracteristice britanicilor. În primul rând, politica este elaborată fragmentar, mai degrabă decât sistematic. În al doilea rând, există o încredere excesivă în raționalitatea piețelor financiare și, prin urmare, în existența unei “prime de risc pentru acțiuni” măsurabile. În cele din urmă, există o tendință de a se concentra asupra detaliilor mai degrabă decât asupra imaginii de ansamblu. O politică națională rezonabilă în domeniul pensiilor trebuie să ofere două lucruri: siguranță la bătrânețe și o economie mai dinamică. Acest lucru este fezabil. Dar nu se va realiza fără o nouă abordare.

Răspunsul, așa cum am susținut anterior, constă în crearea unui număr limitat de fonduri colective mari cu contribuții definite. Acestea ar fi eterne. Contribuțiile membrilor activi, plus randamentele așteptate mai mari ale capitalurilor proprii, ar permite acestor fonduri să ofere pensii (rezonabil) previzibile – deși, de asemenea, atunci când este necesar, ajustabile -. În schimbul avantajelor fiscale acordate de guvern, acestea ar fi obligate să investească o anumită proporție din fondurile lor în întreprinderi noi și dinamice. Dar deciziile cu privire la locul și modul în care să facă acest lucru ar reveni fondurilor. Având în vedere economiile lor de scară, aceste fonduri ar trebui să fie capabile să identifice și să investească în noi oportunități. Acest lucru ar fi benefic pentru toată lumea.

Așadar, cum ar putea ajunge țara de aici până acolo? După cum a susținut Michael Tory, de la Ondra, iar Blair și Hague repetă în raportul lor, schemele DB muribunde de astăzi (încă 5 131 la număr în 2022) ar trebui consolidate radical și transformate în scheme colective deschise de contribuții definite. Guvernul ar garanta apoi pensiile deja dobândite. Persoanele care au investiții în sistemele DC de astăzi ar fi autorizate să își transfere fondurile în aceste noi sisteme. În mod ideal, la fel ar trebui să facă și angajații din sectorul public. În plus, angajatorii și angajații ar primi mandate, stimulente și încurajări pentru a contribui la o scară suficientă pentru a asigura pensii decente la pensionare. În cele din urmă, fondurile ar urma să investească în moduri care au sens pentru un contract multigenerațional, și anume în prosperitate, nu în siguranță limitată, și în propria economie, precum și în altele.

În multe domenii, politica britanică trebuie să fie mai îndrăzneață, dar și mai înțeleaptă. Brexit a fost îndrăzneț; dar nu a fost înțelept. În ceea ce privește pensiile, Regatul Unit s-a încurcat în nedreptate, ineficiență și absurditate. A sosit momentul să ne angajăm într-o reformă coerentă. Politicile care nu funcționează ar trebui să fie transformate în unele care pot funcționa.

 

Sursa – www.ft.com