UE a dat un ultimatum pentru Serbia și Kosovo

În contextul socio-politic, Kosovo și Serbia ar trebui să spună până în martie dacă acceptă un plan internațional de normalizare a relațiilor sau se vor confrunta cu repercusiuni din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite, a declarat miercuri trimisul UE în această privință.

Astfel, Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în anul 2008, la un deceniu după o revoltă de gherilă împotriva regimului represiv al Belgradului. Iar timp de zece ani, cele două țări au purtat discuții de normalizare sub medierea UE, un rezultat pozitiv fiind esențial pentru realizarea aspirațiilor ambelor țări de a adera la blocul comunitar.

UE vrea să medieze conflictul dintre Serbia și Kosovo

Concret, săptămâna trecută, trimișii UE, SUA, Germaniei, Franței și Italiei s-au întâlnit cu liderii celor două țări pentru a încerca să îi convingă să semneze un acord menit să reducă tensiunile care persistă de la conflictul din 1998-1999.

Din punct de vedere al siguranţei, puterile occidentale au devenit nerăbdătoare, în fața intransigenței ambelor părți, temându-se că luptele frecvente dintre minoritatea sârbă din nordul Kosovo și guvernul majoritar de etnie albaneză de la Pristina ar putea degenera într-un conflict mai amplu.

UE a dat un ultimatum pentru Serbia și Kosovo

În acest sens, întrebat într-un interviu acordat de postul de televiziune Klan Kosova TV din Pristina ce se va întâmpla dacă planul nu va fi acceptat de una dintre părți, trimisul UE Miroslav Lajcak a declarat:

„Comunitatea internațională va răspunde în consecință și vom sprijini mai mult o parte și vom scurta sprijinul pentru cealaltă parte”.

În plus, Lajcak a spus că dacă oricare dintre țări ar respinge în mod expres acordul, ar suferi o scădere a sprijinului politic și economic, precum și o reducere a noilor investiții, din partea Occidentului.

În afirmaţiile sale, „Există un termen sau un calendar natural, deoarece până în martie vom ști dacă progresăm sau nu, iar dacă nu progresăm vom ști de ce nu progresăm și cine este responsabil pentru asta.

Suntem cu toții parte a comunității internaționale mai largi și este foarte important dacă ești văzut ca fiind parte a soluției sau parte a problemei, pentru că așa ești tratat apoi de comunitatea internațională.”, a spus trimisul UE, potrivit Reuters.

Cum reacționează Serbia și Kosovo?

În contextul înţelegerilor, după ce s-a întâlnit săptămâna trecută cu cei cinci trimiși occidentali, președintele sârb Aleksandar Vucic nu a precizat dacă Belgradul va aproba planul, dar a declarat că ar fi „pierdut din punct de vedere economic și politic” fără legăturile cu UE.

Din informaţiile planului, Serbia nu ar fi obligată să recunoască independența fostei sale provincii, dar ar trebui să înceteze să mai facă lobby împotriva aderării Kosovo la organismele internaționale.

La rândul său, prim-ministrul kosovar Albin Kurti a semnalat că ar putea accepta planul, dar nu și un pact din 2013 negociat de UE, aprobat înainte de preluarea mandatului său, pentru a crea o asociație de municipalități semiautonome, cu majoritate sârbă.

În concluzie, planul prevede ca ambele părți să pună în aplicare înțelegerile anterioare, dar Kurti afirmă că acordul din 2013 ar afecta suveranitatea Kosovo prin crearea unui mini-stat în cadrul unui stat – o poziție respinsă de mediatorii occidentali.