Un lider al politicienilor UE s-a angajat să nu dea picior greșit investitorilor prin răsturnarea ierarhiilor creditorilor bănci, după scandalul pieței la decizia Elveției de a favoriza acționarii față de deținătorii de obligațiuni în preluarea de salvare a Credit Suisse.
Dominique Laboureix, președintele Consiliului unic de rezoluție, organismul responsabil cu închiderea băncilor falimentate, a spus că temerile că datoria bancară suplimentară de nivel 1 (AT1) „nu mai este investibilă” nu ar trebui să se aplice în UE.
Valorile datoriilor bancare riscante au scăzut luni în Europa, după ce deținătorii de obligațiuni AT1 Credit Suisse au rămas fără nimic în cadrul unui acord de salvare, în baza căruia rivalul elvețian UBS a cumpărat creditorul cu probleme. Decizia a anulat ipotezele stabilite conform cărora deținătorii de datorii ar avea prioritate față de deținătorii de capitaluri proprii. Acţionarii băncii au primit 3 miliarde de SFr (3,3 miliarde de dolari) de la UBS, în timp ce deţinătorii de obligaţiuni au pierdut 17 miliarde de dolari.
Frecvența pieței obligațiunilor a determinat SRB, Autoritatea Bancară Europeană și Banca Centrală Europeană să emită o declarație în care subliniază că instrumentele comune de capitaluri proprii vor continua să fie primele care vor absorbi pierderile, AT1 scăzut doar ulterior. Banca Angliei a făcut remarci similare.
Laboureix a insistat că, în pofida deciziilor din Elveția, autoritățile UE vor continua să respecte ordinea generală stabilită pentru investitori. „Nu îi vom lua prin surprindere”, a spus el.
„Ar trebui să fim extrem de clari cu privire la acest element crucial: da, într-adevăr, vrem să respectăm această ordine, pentru că dă claritate investitorilor”, a spus el pentru Financial Times într-un interviu. „Dacă nu, cine va investi în emisiuni bancare, dacă există posibilitatea ca fiecare autoritate din UE să decidă ce vrea în funcție de condițiile zilei?”
AT1-urile au fost introduse în urma crizei financiare, ca parte a reformelor menite să reducă riscul ca contribuabilii să fie chemați să sprijine băncile în faliment. Valorile mobiliare au crescut într-o piață în valoare de aproximativ 260 de miliarde de dolari.
Preocupările investitorilor în urma evenimentelor din weekend au fost „de înțeles”, a spus Laboureix, adăugând că nu critică autoritățile elvețiene care acționează în temeiul unor preocupări specifice privind stabilitatea financiară națională.
Deciziile din Elveția – împreună cu eforturile autorităților americane de a susține încrederea în urma eșecului a două bănci și de a stimula lichiditatea globală a dolarului – au arătat că autoritățile au luat măsurile necesare pentru a stabiliza piețele.
„Ei își asumă responsabilitățile pe tot globul – asta este extrem de bun în ceea ce privește stabilitatea financiară”, a spus Laboureix, care a fost numit în SRB în noiembrie 2022. El a ocupat anterior funcția de secretar general al Autorității de Supraveghere Prudențială Franceză.
SRB, care a început să funcționeze în 2015, a fost una dintre instituțiile care a declanșat eforturile capitalelor europene pentru a preveni o reluare a crizei financiare. Are responsabilitatea de a se asigura că un eșec al unei instituții financiare nu răspândește haosul în sistemul bancar.
Bruxelles a lucrat la un proiect de legislație privind gestionarea crizelor care ar asigura un tratament mai consistent al creditorilor care au probleme, reducând riscul de a recurge la fonduri publice.
Factorii politici, inclusiv Paschal Donohoe, președintele Eurogrupului miniștrilor de finanțe din zona euro, au cerut ca această legislație să fie avansată în curând, dar propunerile vor fi controversate între statele membre.
Proiectul venit de la Comisia Europeană ar fi „echilibrat”, a spus Laboureix. „Este vorba de a oferi mai multă încredere și credibilitate rezoluției noastre și, mai larg, cadrului de gestionare a crizelor în Europa. Și asta contează.”
Sursa – www.ft.com