Yannis Stournaras: Grecia se află la câteva luni distanță de ratingul de investiție

Grecia este pe punctul de a-și recăpăta ratingul de credit de tip investment-grade după 12 ani în sălbăticia obligațiunilor junk, a declarat guvernatorul băncii centrale, Yannis Stournaras, care a îndemnat următorul guvern al țării să mențină prudența fiscală.

Stournaras a declarat pentru Financial Times că este “încrezător” că agențiile de rating de credit vor upgrada obligațiunile grecești în câteva luni, în cazul în care legislatorii își vor semnala intenția de a menține reformele și de a profita de o “fereastră de oportunitate” pentru a reduce semnificativ povara datoriei țării.

“Credem că 2023 este anul în care va obține gradul de investiție”

Comentariile sale vin în contextul în care țara se pregătește pentru alegerile din primăvară, cu partidul de centru-dreapta în funcție, Noua Democrație, care conduce în sondaje. Partidul a semnalat că va continua să gestioneze cu atenție finanțele publice.

Stournaras a declarat că cel mai probabil momentul actualizării este “imediat după alegeri”, dar că ar putea veni chiar înainte de desfășurarea votului.

Grecia și-a pierdut statutul de țară cu grad de investiții în ianuarie 2011, după ce criza economică a amenințat să rupă zona euro. Ratingurile sale au coborât până la CCC-, înainte de a reveni la BB+ – cu o treaptă sub categoria de investiții – pe măsură ce redresarea economică a țării a luat avânt.

Țara a reușit să radă peste 24 de puncte procentuale din raportul datorie/PIB numai anul trecut, iar economia sa se va extinde cu puțin peste 5 % în cursul anului 2022.

“Cu câțiva ani în urmă, puțini se așteptau ca Grecia să rămână în zona euro. Acum, nu numai că rămâne, dar are performanțe mai bune decât media zonei euro”, a declarat guvernatorul.

Stournaras, care conduce banca centrală din 2014, a avertizat că acest “ciclu (economic) benign” nu trebuie să fie irosit și a cerut guvernului să facă unele investiții extrem de necesare în infrastructura lovită a țării în urma unui accident feroviar care a provocat moartea a cel puțin 57 de persoane.

“Grecia a reușit să corecteze dezechilibrele macroeconomice și să îmbunătățească competitivitatea prețurilor și a salariilor, dar competitivitatea structurală rămâne scăzută în comparație cu alți membri ai zonei euro”, a spus el. “Infrastructura țării și modernizarea sectorului public rămân o problemă.”

Studenții de la un miting se îndreaptă spre sediul companiei Hellenic Train, în urma celui mai grav accident feroviar înregistrat în Grecia.

În ciuda progreselor din ultimii ani, Grecia are în continuare cea mai mare datorie din zona euro, de 170% din producția sa.

În conformitate cu termenii planului de salvare, creditorii oficiali au preluat o mare parte din datoria Greciei, în timp ce au perceput rate relativ scăzute ale dobânzii pentru ca guvernul să asigure serviciul datoriei până în 2032.

“Avem o fereastră de oportunitate care nu trebuie irosită”, a declarat Stournaras. “Trebuie să reducem raportul dintre datorie și PIB la un asemenea nivel încât peste nouă ani, astfel încât plățile dobânzilor, care acum sunt în perioada de grație, să nu creeze o nouă problemă a datoriei.”

De asemenea, creșterea ar urma să fie mai mică în acest an, deoarece se așteaptă ca ratele mai mari ale dobânzilor să cântărească asupra cererii.

“Va fi nevoie de un efort fiscal sustenabil”, a declarat fostul ministru de finanțe, adăugând că nu va fi ușor pentru guvern să treacă de la un mic deficit primar la o poziție de excedent fiscal până în 2024.

O inflație ridicată ar diminua, de asemenea, perspectivele economice. Presiunile asupra prețurilor de bază – care exclud modificările costurilor alimentelor și energiei și sunt considerate un indicator mai bun al inflației de bază – au atins un nou maxim regional de 5,6%.

Cu toate acestea, Stournaras, care face parte din consiliul de guvernare al Băncii Centrale Europene, a semnalat faptul că citirile privind inflația globală au fost mult “mai bune”, sau mai mici, decât anticipaseră cei care stabilesc rata de inflație în decembrie, din cauza unei scăderi puternice a prețurilor la energie.

El nu s-ar fi angajat în prealabil la creșteri suplimentare specifice ale ratei dobânzii într-un mediu în care inflația globală era în scădere. “Acest lucru ar putea duce la o creștere a confuziei pe piață, în loc să o limiteze”.

Comentariile sale intră în conflict cu tonul din ce în ce mai dur venind din partea multora dintre colegii săi care stabilesc rata BCE.

Președintele său, Christine Lagarde, a declarat că este “foarte, foarte probabil” ca banca centrală să majoreze rata de depozit de la 2,5 la 3 la sută la ședința din 16 martie, avertizând că “inflația este un monstru pe care trebuie să-l lovim în cap”.

 

Sursa – www.ft.com