O croazieră pe Bosfor, cea mai bună modalitate de a admira frumuseţea arhitectonică a Istanbulului

O croazieră în strâmtoarea Bosfor este poate cea mai bună modalitate de a admira frumuseţea arhitectonică a Istanbulului – de la palate şi vechi fortăreţe până la hoteluri şi reşedinţe luxoase, plimbarea pe apele Bosforului constituie o călătorie interesantă prin istoria bogată a acestor locuri.

Având o lungime de 30 de km, o lăţime cuprinsă între 700 şi 3.700 de metri şi o adâncime între 30 şi 125 de metri, strâmtoarea Bosfor face legătura, de la nord la sud, între Marea Neagră şi Marea Marmara şi desparte malul european şi cel asiatic ale metropolei turce. Anual, strâmtoarea este străbătută în medie de aproximativ 50.000 de vase de mare tonaj.

Imaginea malului european este dominată de Palatul Dolmabahce, unul dintre cele mai fascinante palate din lume, ridicat în secolul al XIX-lea. Lucrările de construcţie s-au desfăşurat între anii 1850 şi 1856, după venirea la putere a sultanului Abdulmecid, într-o perioadă cu influenţe occidentale pregnante în arhitectura locală.

Proiectul palatului a fost elaborat de unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai acelei perioade, armeanul Nikogos Balyan. Palatul are o suprafaţă utilizabilă de 45.000 metri pătraţi, 285 de camere, 43 săli de recepţie, candelabre de Boemia cântărind în total 4 tone şi covoare care acoperă o suprafaţă de 4.450 metri pătraţi.

O altă construcţie impresionantă pe ţărmul european al Bosforului, realizată tot de arhitectul Nikogos Balyan, este Palatul Ciragan. Situat între Dolmabahce şi moscheea Ortakoy, în prezent el găzduieşte hotelul Kempinski.

Primul pod ridicat peste strâmtoare, în ordine cronologică şi venind dinspre sud, este Podul Bosfor. Inaugurat în 1973, el leagă districtul european Beşiktaş şi cel asiatic Üsküdar. Podul este ancorat cu stâlpi de oţel şi puntea sa este suspendată cu cabluri de oţel. Construcţia are o lungime totală de 1.510 metri şi o lăţime de 39 metri, iar distanţa de la nivelul mării la pod este de 64 metri. În momentul finalizării construcţiei sale, podul Bosfor era al patrulea pod suspendat, ca lungime, din întreaga lume.

Trecând la nord de pod, pe malul european se află Arnavutköy, cartierul întemeiat de foştii mercenari albanezi, în prezent zonă a oraşului plină de reşedinţe private luxoase.

Aproape de piciorul podului Fatih Mehmet Sultan, al doilea pod peste Bosfor, se găseşte fortăreaţa Rumeli, construită de sultanul Mahomed II în 1452 pentru a apăra Bosforul de atacurile piraţilor care veneau din Marea Neagră şi Mediterana. Fortăreaţa se întinde pe o suprafaţă de 30.000 metri pătraţi, iar construirea sa a durat 139 de zile. Are trei turnuri, ale căror ziduri au o grosime de 5,5 — 7 metri. Construcţia este unul dintre exemplele cele mai importante ale arhitecturii militare otomane.

Podul Fatih Sultan Mehmet este al doilea pod ce traversează strâmtoarea Bosfor şi poartă numele sultanului Mahomed II, cel ce a cucerit Constantinopolul în 1453. Inaugurat în 1988, podul are o lungime totală de 1510 metri, o lăţime de 39,4 metri şi se înalţă la 64 de metri deasupra nivelului apei. La lucrările de construcţie au participat trei companii japoneze, una italiană şi una turcă, iar la inaugurarea sa primul care l-a traversat a fost preşedintele din acea vreme al Turciei, Turgut Özal.

Revenind către sud, pe malul asiatic al Bosforului se remarcă Liceul Militar Kuleli, primul liceu militar din Turcia, inaugurat în 1845.

În această zonă se află restaurante şi reşedinţe luxoase, deţinute de oameni de afaceri bogaţi din Turcia. Multe dintre aceste reşedinţe nu sunt locuite şi sunt închiriate companiilor turce producătoare de filme.

Mai la sud, aproape de malul asiatic al Bosforului, se află Turnul Fecioarei. Acest edificiu, cu o suprafaţă de 1.250 de metri pătraţi, este construit pe o insuliţă stâncoasă aflată la o distanţă de 200 de metri în larg în faţa cartierului Salacak, din districtul Usküdar.

Potrivit unei legende, în timpul perioadei bizantine, împăratul de atunci şi-a închis fiica în acest turn pentru a o apăra împotriva pericolelor prevestite de ursitoare, dar într-una din zile, un şarpe ieşit din coşul cu mere adus de servitoare a muşcat-o pe tânăra prinţesă. Aceasta a murit împlinind, astfel, destinul profeţit, iar de atunci turnul a fost denumit Turnul Fecioarei.

Pe vremea otomanilor, turnul a fost folosit mai ales ca far, iar după ce a fost consolidat în urma cutremurului din 1999, aici s-au deschis pentru vizitatori un restaurant, o cafenea şi o terasă de unde pot fi admirate mai ales principalele obiective istorice din zona Sultanahmet, situată pe partea europeană a metropolei — Hagia Sophia, Moscheea Albastră, Palatul Topkapî şi Moscheea Suleymaniye. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES) Foto: cruisesinturkey.com, pinterest.com, theguardian.com