OCDE solicită băncilor centrale să continue să majoreze ratele
OCDE a îndemnat băncile centrale să “mențină cursul” și să continue să majoreze ratele dobânzilor în ciuda turbulențelor de pe piețele financiare, avertizând că inflația este în continuare principala amenințare la adresa economiei mondiale.
Într-o actualizare a previziunilor sale economice din noiembrie, finalizată în timp ce tensiunile au crescut în această săptămână în sectorul bancar, organizația internațională cu sediul la Paris și-a îmbunătățit perspectivele de creștere pentru acest an de la 2,2% la 2,6%.
Această “redresare fragilă” provine din scăderea prețurilor la energie și alimente, din relaxarea restricțiilor privind coronavirusul în China și din creșterea încrederii mediului de afaceri.
Álvaro Pereira, economistul șef interimar al OCDE, a declarat că perspectivele mai bune înseamnă că politica monetară “trebuie să rămână restrictivă până când vor exista semne clare că presiunile inflaționiste subiacente sunt reduse în mod durabil”.
Apelul OCDE pentru creșterea ratelor dobânzilor în SUA și în zona euro a venit după ce Banca Centrală Europeană a majorat joi rata de referință a depozitelor cu 0,5 puncte procentuale, până la 3 la sută.
Falimentul de săptămâna trecută al Silicon Valley Bank și nevoia de salvare financiară a Credit Suisse miercuri au determinat factorii de decizie politică de la Frankfurt să semnaleze că noi creșteri ale ratelor vor veni numai dacă nervii pieței se vor calma.
Responsabilii de stabilire a ratelor la Rezerva Federală a SUA și la Banca Angliei se întâlnesc săptămâna viitoare, investitorii pariind că oficialii își vor restrânge eforturile de a limita inflația cu rate de politică monetară mai mari.
Dar Pereira a declarat că băncile centrale nu ar trebui să răspundă la haosul din ultimele zile prin a arăta mai puțină hotărâre pentru a contracara presiunile asupra prețurilor.
“Încă ne confruntăm cu o situație în care inflația este principala preocupare”, a declarat el pentru Financial Times. “Dacă vă uitați la multe părți ale lumii, inflația a devenit mai răspândită”.
El a remarcat că, deși ratele principale au scăzut, inflația de bază a rămas inconfortabil de ridicată.
BCE a recunoscut joi că inflația de bază – o măsură care exclude prețurile la alimente și combustibili și care este văzută ca un indicator mai bun al persistenței presiunilor asupra prețurilor – va rămâne neplăcut de ridicată pentru o mare parte din acest an.
Înainte de panica de pe piață, inflația ridicată a serviciilor din SUA a condus la așteptări de creștere cu jumătate de punct de către Fed miercurea viitoare. În prezent, piețele se așteaptă la o creștere de un sfert de punct – sau deloc – din partea băncii centrale americane, iar mulți estimează reduceri în cursul acestui an.
Pereira nu se aștepta ca ratele dobânzilor să poată scădea până cel mai devreme în 2024, cu excepția cazului în care ar exista o înrăutățire foarte semnificativă a stabilității financiare. Dar aceasta nu a fost principala așteptare a OCDE. “Nu suntem în 2008”, a spus el, referindu-se la criza financiară globală din acel an.
Organizația a declarat că, deși este probabil ca inflația să se tempereze “treptat” pe parcursul acestui an și al anului viitor, este posibil să rămână mai mare decât țintele băncilor centrale până în a doua jumătate a anului 2024. Inflația de bază în economiile avansate din G20 a fost proiectată să ajungă la o medie de 4 la sută în 2023 și la 2,5 la sută în 2024.
Economia Rusiei a fost în continuare estimată să se contracte cu 2,5% în 2023, deși acest procent a fost cu 3,1 puncte procentuale mai bun decât în previziunile anterioare ale OCDE.
Marea Britanie a fost evidențiată ca fiind cea mai fragilă economie avansată, în afară de Rusia, prognozată să se contracte cu 0,2% în 2023 și să crească cu 0,9% în 2024. Estimarea pentru acest an a fost aceeași cu cea a Oficiului pentru Responsabilitate Bugetară pentru buget, dar prognoza OCDE pentru 2024 a fost semnificativ mai pesimistă decât așteptările OBR de creștere de 1,8%.
OCDE a declarat că acum că prețurile energiei au scăzut, guvernele ar trebui să reducă sprijinul acordat pentru a proteja gospodăriile și companiile de creșterea prețurilor la energie. “Unele măsuri de sprijin pentru energie nu mai sunt necesare”, a declarat Pereira.
Sursa – www.ft.com
