La peste 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, o a doua cortină de fier este pe cale să cadă în Europa. Operaţiunea de tăiere a gardului de sârmă ghimpată ce separă Republica Moldova de România este în curs.
Prin acest gest, autorităţile moldovene vor să se apropie de Uniunea Europeană, notează cotidianul belgian Le Soir, într-un reportaj intitulat ‘Adevărata cădere a cortinei de fier – RMoldova pune capăt ultimului vestigiu lăsat de URSS pe teritoriul său’. ‘Momentul este istoric.
La 66 de ani de la abandonare, podul Rădăuţi Prut – Lipcani, ce leagă RMoldova şi România peste râul Prut, îşi va relua funcţionarea. El va deveni astfel punctul de trecere a frontierei cel mai nordic dintre cele două ţări. Pentru inaugurarea sa, o mulţime de moldoveni s-au adunat în faţa clădirii ce adăposteşte biroul vamaľ, scrie trimisul special Le Soir.
Printre cei prezenţi se află şi Maria, o femeie de 72 de ani care a înfruntat gerul pentru a asista la eveniment. ‘Aveam numai 6 ani când ruşii ne-au invadat şi au închis acest pod care ne lega de partea românească a Moldovei.
Apoi au ridicat acest gard de sârmă ghimpată şi izolarea a fost totală. Acum sunt foarte bucuroasă. Fiica mea locuieşte în România şi ar fi trebuit să fac un ocol de 150 de kilometri pentru a merge să o văď, spune femeia.
Premierul moldovean Vald Filat a fost prezent al eveniment – continuă cotidianul belgian. După inaugurarea podului, el a coborât pe malul Prutului pentru a tăia, în mod simbolic, o parte din gardul de sârmă ghimpată ce separă ţara sa de România vecină.
Simbolul este puternic. ‘Acest ultim vestigiu al Uniunii Sovietice, care a separat atâtea familii, nu mai reprezintă decât o barieră care ne împiedica să ne deschidem către Uniunea Europeană’, le-a declarat el jurnaliştilor, ţinând în mână o bucată din sârma ghimpată tăiată.
La aproape 20 de ani de la căderea URSS, autorităţile moldovene au decis să dezafecteze cei 360 de kilometri de sârmă ghimpată montată de-a lungul frontierei româno-moldovene de către sovietici, în 1944. Veritabilă replică a cortinei de fier ce separa blocul comunist de Europa Occidentală, acest gard a supravieţuit.
După sosirea la putere, în luna iulie 2009, a formaţiunilor politice pro-occidentale, mica Republică Moldova, cunoscută drept cea mai săracă ţară din Europa, a decis să se întoarcă deplin cu faţa către România şi Europa.
Tăierea gardului de sârmă ghimpată şi deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei sunt de altfel mai mult decât simbolice pentru sutele de familii moldoveneşti şi române ce locuiesc în zonă.
‘Se va putea merge mai uşor în România pentru a cumpăra produse pe care să le vindem aici’, explică entuziasmat Alexandru, un moldovean de 40 de ani, prezent la redeschiderea podului Rădăuţi Prut – Lipcani, ţinând cont că cele două ţări au semnat un acord privind micul comerţ de frontieră.
Acesta va intra în vigoare la finalul lunii martie şi va permite cetăţenilor români şi celor moldoveni ce locuiesc pe o rază de 15 kilometri de la frontieră să se deplaseze fără viză de o parte şi de alta a Prutului.
Iar acest tip de acorduri ar urma să se multiplice între cele două state în lunile următoare, în condiţiile în care de la aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, preşedintele român a devenit cel mai bun avocat al Republicii Moldova la Bruxelles.
Traian Băsescu a făcut din intrarea micuţei ţări vecine în UE un ‘proiect sentimental’. ‘Vom pleda activ în interiorul UE pentru includerea RMoldova în spaţiul istoric căruia îi aparţine’, a declarat el, la 20 ianuarie. ‘Dar aceste eforturi ar putea rămâne în neant în cazul în care comuniştii, ostili Bucureştiului, ar prelua din nou puterea la Chişinău.
În absenţa unei majorităţi suficiente în Parlament pentru alegerea unui preşedinte, actualul guvern nu are decât posibilitatea unui (preşedinte al ţării – n.red.) interimar. Democraţii moldoveni aşteaptă aşadar cu oarecare teamă alegerile legislative anticipate care ar trebui să aibă loc în această toamnă’, conchide Le Soir.