Ambiţiile balcanice ale UE s-au lovit de problema Kosovo

Uniunea Europeană (UE) intenţionează să desfăşoare în luna aprilie 2010 o conferinţă internaţională privind reformarea constituţională a Bosniei şi Herţegovina. Potrivit Spaniei, ţară care deţine în prezent preşedinţia UE, sub forma sa actuală republica ex-iugoslavă nu corespunde criteriilor UE.

Mai mult decât atât, în orice clipă ţara ar putea constitui scena unor noi conflicte armate. În cazul unui succes al forumului din aprilie, în iunie la Sarajevo s-ar putea desfăşura o reuniune şi mai reprezentativă, cu participarea UE, Rusiei şi SUA la nivel de miniştri de externe.
În cadrul acesteia se planifică elaborarea unei ‘foi de parcurs’ pentru reglementarea problemelor regionale încă existente, în primul rând a celei kosovare şi bosniace, notează cotidianul rus Vremia Novostei.

UE are deja o prezenţă activă în Kosovo, iar în Bosnia şi Herţegovina se intenţionează înfiinţarea unei misiuni cu împuterniciri sporite, după finalizarea reformei constituţionale din această ţară. Cu toate acestea, scandalurile care au însoţit summitul UE-Balcani ce s-a desfăşurat sâmbătă, 20 martie, la Brdo (Slovenia), pun sub semnul întrebării ambiţiile UE privind un rol decisiv în Balcani, subliniază cotidianul rus.

Ideea privind organizarea în primăvară a unui summit pe problematică balcanică fusese susţinută de conducerea Sloveniei şi Croaţiei, precum şi de Spania. Se intenţiona reunirea tuturor liderilor din Balcani, pentru prima dată după destrămarea Iugoslaviei în 1991. Potrivit organizatorilor summitului, acesta era menit să-i ajute pe liderii balcanici să găsească un limbaj comun şi să contribuie la integrarea acestor ţări în UE.

În prezent, dintre republicile fostei Iugoslavii, doar Slovenia este membră a UE. Macedonia şi Croaţia sunt considerate candidate oficiale, iar perspectivele Serbiei, Muntenegru, Bosniei şi Herţegovina, precum şi ale autoproclamatei republici Kosovo şi ale Albaniei rămân incerte. Problema kosovară a devenit principalul măr al discordiei al summitului din Brdo.

Preşedintele Serbiei, Boris Tadic, a refuzat să participe la forum, deoarece premierul kosovar Hashim Thaci a fost prezent în calitate de şef oficial al unei delegaţii. Partea sârbă ins istase ca liderii provinciei să facă parte din delegaţia misiunii ONU în Kosovo, conform rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU din 1999.
Pristina consideră perimat acest document, în condiţiile în care independenţa Kosovo a fost deja recunoscută de 60 de ţări, însă Belgrad şi Moscova insistă asupra necesităţii respectării deciziilor ONU.

‘Serbia a luat în ultimul moment decizia definitivă privind boicotarea summitului, chiar dacă UF le-a făcut sârbilor mari concesii în ceea ce priveşte statutul delegaţiei kosovare: s-a propus ca în chestiuni procedurale să nu fie menţionate denumirile statelor, indicându-se doar numele preşedinţilor şi premierilor’, explică expertul rus Aleksandr Karasev. ‘Iniţiativa UE a dezbinat cercurile de conducere şi opinia publică din Serbia.

În final, Belgradul a decis să meargă până la capăt în ceea ce priveşte opoziţia faţă de participarea delegaţiei kosovare’, a subliniat Karasev pentru ziarul rus. Conştientizând că la summitul din Brdo nu vor putea fi reuniţi toţii liderii balcanici, la forum nu s-au mai dus nici liderii importanţi ai UE. În timpul reuniunii, sala a fost părăsită şi de premierul Bosniei şi Herţegovinei, Nikola Spiric.

Acest lucru s-a întâmplat atunci când cuvântul i-a fost acordat lui Hasim Thaci. Spiric şi-a motivat gestul prin faptul că ţara sa, le fel ca Serbia, nu recunoaşte independenţa Kosovo.
‘Autorităţile sârbe au proclamat demult aderarea la UE drept obiectiv prioritar şi nu vor renunţa la acest curs. Deocamdată, nu ne putem aştepta ca Belgradul să recunoască Kosovo, dar nici Bruxelles nu îşi va schimba abordarea faţă de problema kosovară’, consideră Karasev, amintind că independenţa Kosovo a fost deja recunoscută de 22 din ce 27 de membri ai UE.

‘Pristina se va ralia din ce în ce mai activ la proiectele regionale’, prognozează expertul, subliniind că integrarea Serbiei în UE va fi în avantajul Rusiei, deoarece ‘Belgradul este un partener¬cheie al Moscovei în Balcani şi poate deveni o punte de legătură în relaţiile dintre UE şi Rusia’.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata