Brazilia pariază pe biotehnologii
În Brazilia, o ţară cu un imens potenţial agricol, agricultorii mizează pe puternica dezvoltare a organismelor modificate genetic (OMG). În statul Sao Paulo, un număr de 350 de oameni de ştiinţă fac cercetări legate de trestia de zahăr în condiţii care sunt invidiate de orice cercetător francez.
Aici, precum şi în alte sectoare agricole din ţară, s-a făcut un pariu legat de biotehnologii, în general, şi de OMG, în particular, scrie ziarul Le Figaro. Cercetările sunt axate pe obţinerea unei trestii de zahăr mai rezistente la secetă. ‘Am început în 2008 cercetările asupra trestiei care oferă mai mult zahăr, un nivel mai mare cu 20%. Sperăm să putem s-o comercializăm în 2017’, explică William Lee Burnquist, unul din responsabilii centrului.
În Brazilia, istoria OMG-urilor a demarat acum cincisprezece ani, mai întâi cu soia, şi mai recent sunt implicate porumbul şi bumbacul. ‘În 2008, cultura de OMG se situa pe locul trei, cu 15,8 milioane de hectare, după Statele Unite (62,5 milioane de hectare) şi Argentina (19,1 milioane de hectare)’, potrivit Comitetului de informaţii pentru biotehnologii (CIB).
În statul Parana, una din cele mai fertile regiuni din ţară, aproape 70% din soia şi mai mult de jumătate din porumb sunt transgenice. ‘Nu există în lume vreun agricultor care nu ar vrea această tehnologie’, asigură Edilson Paiva, agronom la Embrapa (una din întreprinderile parapublice braziliene de biotehnologie) şi vicepreşedinte al comitetului de control al biotehnologiilor.
Potrivit acestuia, multiplele etape de control la care sunt supuse proiectele înainte de a fi certificate oferă toate garanţiile necesare. Agricultorii prezenţi la unul din marile târguri agricole din sudul ţării sunt şi ei în favoarea acestor biotehnologii. ‘Plantele rezistente la erbicide sau la insecticide sunt bune pentru mediu.
Ele ne permit folosirea unei cantităţi mai reduse de pesticide’, precizează un fermier. ‘Avem o mai mare flexibilitate în ceea ce priveşte data însămânţărilor’, precizează un altul. ‘Trebuie să înţelegem că genele folosite sunt deja în alimentaţia noastră’, afirmă Alda Lerayer, directoarea CIB.
Specialiştii afirmă că se impune rotaţia culturilor şi păstarea unor zone de refugiu în toate câmpurile de culturi OMG. În Brazilia, se recomandă menţinerea unei suprafeţe de 10% cultivată cu plante convenţionale. În cea mai mare ţară din America Latină, miza economică este de mari dimensiuni.
Potrivit unora, Brazilia este una din ultimele mari ţări din lume în care se află zeci de milioane de hectare disponibile pentru agricultură. O mare parte din aceste terenuri trebuie afectată culturilor OMG. Unii experţi sunt mai prudenţi: decizia aparţine consumatorilor.
‘Percepţia publicului şi cunoştinţele ştiinţifice sunt greu de armonizať, precizează William Lee Burnquist. Şi în Brazilia, ca şi în alte ţări, există opozanţi care nu stau cu mâinile încrucişate. Aceşti opozanţi sunt relativ numeroşi în cel puţin 5 ţări europene, dar acest lucru nu îi nelinişteşte pe brazilieni.
