Experţii susţin că nu pot prezice cât va mai persista norul de cenuşă vulcanică ce continuă să perturbe aviaţia europeană, fenomen cu un impact economic important.
Traficul aerian din Europa ar putea reveni la normal în câteva zile, însă este posibil ca întreruperea circulaţiei avioanelor să dureze luni întregi. Mai jos sunt prezentate 3 scenarii în care se analizează piaţa şi impactul economic în cazul în care criza va mai dura o săptămână, o lună, şase luni sau chiar mai mult. În cazul în care perturbarea traficului european va mai dura încă o săptămână, impactul economic va creşte vertiginos.
– Mulţi călători blocaţi pe aeroporturi vor reuşi să se întoarcă acasă, însă ei nu vor fi înlocuiţi cu alţii, făcând astfel ca hotelurile care au dat o lovitură economică în această săptămână să se confrunte cu un grad mai mic de ocupare.
– Acţiunile companiilor aeriene vor scădea drastic, multe depinzând de deschiderea guvernelor spre ideea de ajutor.
– Preţurile brute vor rămâne în continuare nedeterminate, iar impactul asupra pieţei monetare – observat până acum – va fi amplificat foarte mult. Şilingul kenyan ‘KES’ şi lira turcească ‘TRY’ vor rămâne sub presiune, din cauza îngrijorărilor referitoare la horticultură şi turism.
– Mult mai multe firme vor începe să sufere din cauza lipsei materiilor prime, livrate în mod normal ‘la timp’, prin intermediul transporturilor aeriene cargo. O serie de fabrici vor fi lipsite de componente esenţiale, supermaketurile nu vor mai avea la vânzare flori, fructe şi legume din Africa, iar anumite companii farmaceutice ar putea rămâne fără stocuri de medicamente.
– Este greu de calculat impactul asupra produsului intern brut, iar lucrurile vor depinde foarte mult de măsura în care traficul aerian va fi perturbat. PricewaterhouseCoopers estimează că o săptămână de criză va afecta în jur de 0.025-0.05 la sută din PIB-ul britanic, iar acest lucru s-ar putea întâmpla şi în cazul altor ţări europene.
Dacă întreruperea va dura timp de o lună, multe companii ar fi obligate să revoluţioneze modul în care operează. Conferinţele şi întâlnirile ar trebui anulate nu numai pe parcursul lunii în cauză, însă posibil chiar şi ulterior în timpul acestui an.
– Firmele de logistică s-ar putea adapta mai bine, reducând impactul economic prin folosirea altor căi şi metode de livrare. Industria turismului şi a călătoriilor ar avea serios de suferit, mai ales în ceea ce priveşte economiile mediteraneene, cum este cea a Greciei, Turciei, Italiei sau Spaniei. Chiar dacă norul de cenuşă s-ar risipi înainte de sfârşitul lunii mai, rezervările pentru vacanţele de vară în Europa ar fi afectate în mod semnificativ.
– O întrerupere care ar dura o lună ar afecta cu siguranţă PIB-ul european calculat la nivel trimestrial, însă este imposibil de spus în ce măsură fără să se cunoască exact dimensiunea întreruperii şi reacţia companiilor.
– Companiile aeriene vor face presiuni serioase asupra guvernelor pentru ca acestea să relaxeze restricţiile impuse, punând legiuitorii într-o situaţie ciudată. Dacă spaţiul aerian ar fi sigur în procent de 99,9 la sută, în situaţia a 20-22.000 de zboruri efectuate zilnic, acest lucru tot ar însemna că 20 de aeronave ar putea fi afectate zilnic de probleme tehnice sau chiar de oprire a motorului. Orice prăbuşire ar însemna un dezastru atât pentru companiile aeriene, cât şi pentru legiuitori. Situaţia existentă la nivelul traficului aerian va încetini, cu siguranţă, răspunsul Europei şi al FMI la criza financiară din Grecia.
Nu poate fi exclusă din calcul ipoteza că situaţia de criză ar putea dura şase luni, ţinând seama de faptul că ultima erupţie a acestui vulcan a durat mai mult de un an. Într-un astfel de caz:
– Companiile aeriene şi guvernele vor dori cu disperare ca zborurile să fie reluate şi vor trebui să fie absolut convinse de faptul că închiderea spaţiului aerian a fost necesară, dacă se va pune problema menţinerii acestei măsuri.
– Chiar şi întreruperile intermitente ar putea avea un efect devastator în ceea ce priveşte rezervările. Firmele de logistică s-ar putea adapta relativ repede, însă anumite livrări de mărfuri pe calea aerului ar putea înceta complet dacă nu va fi identificată o altă metodă rentabilă din punct de vedere economic.
– Impactul asupra călătoriilor şi turismului în timpul sezonului estival va avea o consecinţă importantă în ceea ce priveşte PIB. Unii economişti susţin că acest lucru ar putea fi suficient pentru a împinge din nou Europa în recesiune.
– Impactul economic va varia semnificativ de la ţară la ţară. În Marea Britanie, pierderile determinate de absenţa turiştilor europeni şi americani vor fi influenţate de faptul că britanicii îşi vor petrece vacanţele în ţară. La nivelul bazinului mediteranean, impactul va fi mai mult ca sigur unul negativ. Africa de Sud ar suferi puternic dacă desfăşurarea Cupei Mondiale ar fi afectată.
UE şi FMI vor trebui să identifice moduri de organizare a pachetelor de ajutor financiar, astfel încât să nu fie nevoie de călătorii frecvente şi să nu apară riscuri determinate de întârzierea sprijinului financiar, în cazul unor ţări din Europa.