Cel mai mare corp din Sistemul solar

Cel mai mare corp din Sistemul solar este Soarele, potrivit Guinness World Records 2013, o stea, care conține 99,86% din masa întregului sistem solar, restul de procente fiind deținut de plantele Jupiter și Saturn. Termenul de Sistem Solar se referă la Soare și la toate corpurile ce se rotesc în jurul său.

Soarele, pentru că este o stea, este compus numai din gaz, mare parte hidrogen (71%), heliu (27%), alte 2% — carbon, azot și oxigen, menționează site-ul www.astro-urseanu.ro. Energia se produce în interiorul Soarelui, în nucleu, unde materia este foarte densă și fierbinte. Temperatura acolo este de 15 milioane de grade (15.000.000 K), iar densitatea este de 200 de miliarde de ori mai mare decât pe Terra.

În aceste condiții, nucleele de hidrogen se ciocnesc și se unesc, formând nuclee de heliu. Soarele, care are o masă de 330.000 de ori mai mare decât a planetei noastre, transformă în fiecare secundă șase sute de mii de milioane de tone de hidrogen în heliu.

Toate corpurile din sistemul solar primesc lumină și energie de la Soare, altfel în întregul Univers ar fi beznă totală.

Radiația emisă de Soare ajunge la Pământ în 8,3 minute, timp în care cu viteza luminii (300.000 km/s) se parcurg cei 150 milioane de km dintre cele două corpuri. Astfel, Soarele se observă de pe Terra cu o întârziere de 8,3 minute.

Suprafața Soarelui este numită fotosferă (500 km grosime) și apare ca o granulație. Aici temperatura este de numai 5.500 grade, iar fotonii devin vizibili. Fotosfera apare ca un strat foarte fin comparat cu diametrul de 139.000.000 km al Soarelui. Urmează cromosfera, stratul ce se poate vedea în timpul eclipselor de Soare, ca un inel îngust de culoare roșie.

Atomii de hidrogen, din cauza temperaturii foarte mari, emit lumină în partea roșie a spectrului. La baza cromosferei, temperatura este de 6.000 grade, iar la marginea superioară de 50.000 de grade.

Atmosfera exterioară a Soarelui se numește coroană și se poate vedea foarte ușor în timpul eclipselor totale de Soare. Aceasta are un aspect difuz, ca o aureolă albicioasă. Coroana se întinde pe milioane de km depărtare de Soare și atinge peste 1 milion de grade. Forma acesteia variază în funcție de activitatea Soarelui. Când activitatea este la maxim, coroana este dispusă mai mult în jurul ecuatorului solar. La minim de activitate însă, coroana înconjoară tot discul solar, mai puțin regiunile polare.

În jurul Soarelui se rotesc 8 planete — Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun, 5 planete pitice — Ceres, Pluto, Eris, Makemake și Haumea, 171 de sateliți ai planetelor, sute de mii de asteroizi și câteva mii de comete, potrivit aceluiași site. Asteroizii se găsesc în două regiuni, numite centuri de asteroizi: una se află între Marte și Jupiter, centura principală, iar alta după Neptun, centura lui Kuiper. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata