Cele 4 mari concerne energetice ale Germaniei – E.ON, RWE, Vattenfall şi EnBW (Energie Baden-Württemberg) -, deţinătoarele centralelor nucleare din acestă ţară, au avertizat pentru prima oară împreună, prin vocea directorilor lor generali, asupra consecinţelor grele pe care Germania le va avea de suportat în plan economic, dacă se va renunţa la energia atomică, aşa cum este programat, potrivit unui interviu publicat de cotidianul Bild.
‘Suntem convinşi că Germania va mai avea nevoie mult timp de acum înainte de reactoarele nucleare, iar ale noastre sunt printre cele mai sigure din lume. Utilizarea acestei tehnologii este în interesul clienţilor, al protejării mediului şi al fiabilităţii economiei germane în ansamblu’, a accentuat Johannes Teyssen, CEO al grupului E.ON.
Jürgen Großmann de la RWE a arătat că toate marile naţiuni industriale se bazează pe energia ieftină a atomului, iar pentru industria germană este important să dispună de electricitate la preţuri pe care şi le poate permite, astfel încât să susţină apoi o societate a bunăstării.
Întrebat de ce concernele germane au semnat în trecut închiderea tuturor reactoarelor nucleare până în 2022, iar acum se opun, directorul EnBW, Hans-Peter Villis, a explicat că economia mondială a suferit între timp modificări majore. Economia mondială creşte, iar necesarul de energie creşte şi mai dramatic. Totodată, preţurile la petrol vor creşte puternic.
Utilizarea în continuare a energiei nucleare va conduce la reducerea preţului curentului electric. Mai mult, crede Hans-Peter Villis, centralele nucleare pot contribui hotărâtor la atingerea de către Germania a ţintelor de protecţie a mediului pe care şi le-a stabilit.
Preşedintele Vattenfall, Tuomo Hatakka, a admis că prelungirea duratei de funcţionare a centralelor atomice germane nu va ţine doar preţul electricităţii în limite acceptabile, ci va şi aduce profituri de miliarde de euro celor patru grupuri.
Directorii lor au menţionat însă că sunt pregătiţi pentru ‘o redistribuire echitabilă’, o soluţie în acest sens fiind cedarea a jumătate din aceste venituri suplimentare statului german. Ei s-au opus unei soluţii vehiculate recent de guvernul de la Berlin, de impozitare suplimentară a centralelor cu durată de viaţă prelungită.
În numeroase ţări, a precizat Johannes Teyssen, ‘centrale nucleare asemănătoare (cu cele operate de noi) au licenţă de funcţionare pe 60 de ani, dar în Germania ele au drept de funcţionare de numai 32 de ani.
Noi cerem prelungirea cu cel puţin 15 ani a acestei autorizaţii. Astfel, energia atomului se poate dovedi un pod de tranziţie solid spre noua epocă a energiilor regenerabile’.
Germania nu poate susţine o industrie de prim rang la nivel mondial în condiţiile concurenţei globale acerbe, dacă nu va putea asigura un preţ concurenţial internaţional la energie, a semnalat Hans-Peter Villis.
‘De industria nucleară depind direct 900.000 de locuri de muncă. Dacă luăm în calcul şi posibila forţare a firmelor din economie să emigreze în alte ţări din cauza creşterii preţurilor la curent, atunci locurile de muncă şi bunăstarea vor fi afectate la nivel naţionaľ, a tras un semnal de alarmă şeful executiv al EnBW.
Aproximativ 42% din necesarul energetic al Germaniei este asigurat prin arderea cărbunilor. 23% din consum este asigurat de reactoarele nucleare, 13% din gaze naturale şi 16% din surse de energii regenerabile, precum cea eoliană, solară şi din hidrocentrale.