Dialogul elitelor politice şi economice din Rusia şi România, principala masură pentru ameliorarea relaţiilor

Relaţiile dintre România şi Rusia, tensionate de raportări contradictorii asupra unor probleme, pot fi ameliorate printr-un dialog constructiv între elitele politice şi economice ale celor două state, precum şi în cadrul platformelor de discuţii Rusia-UE şi Rusia-NATO, consideră Polina Sokolova, expert la Institutul de economie mondială şi relaţii internaţionale din Moscova.

Ea a arătat că Republica Moldova, proiectele energetice concurente şi acceptul Bucureştiului de a găzdui elemente ale scutului american de apărare antirachetă constituie principalele elemente ce complică relaţiile dintre Moscova şi Bucureşti şi a propus o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea acestora.
„Actualul ‘scandal de spionaj’ dintre Rusia şi România nu este primul de acest fel în relaţiile diplomatice ale Rusiei cu alte state. Ca şi alte situaţii de acest fel eşecul diplomatic şi al contactelor la nivel politic este mărturia caracterului tensionat al relaţiilor bilaterale”, a declarat Polina Sokolova, referindu-se la principalele probleme nesoluţionate care umbresc relaţiile bilaterale.

Un prim aspect este situaţia din Republica Moldova, unde România şi Rusia nu au identificat o abordare comună, iar politica lor comportă un caracter total opus. Fără îndoială, contradicţiile pe această temă se vor ascuţi odată cu apropierea referendumului şi cu posibilele alegeri prezidenţiale, cumulate cu parlamentarele anticipate de la Chişinău, a estimat expertul balcanist al Institutul de economie mondială şi relaţii internaţionale.

Republica Moldova a constituit dintotdeauna nodul gordian dintre Rusia şi România, iar la sfârşitul săptămânii trecute subiectul a fost încărcat cu noi valenţe conflictuale, după ce preşedintele Traian Băsescu a exprimat, într-o convorbire cu premierul moldovean Vlad Filat, interesul României ca Republica Moldova să-şi redobândească integritatea teritorială. El a sugerat, astfel că Rusia trebuie să-şi retragă trupele din Transnistria, poziţie susţinută atât la nivel european, cât şi un deziderat al autorităţilor de la Chişinău.

Moscova a reacţionat imediat printr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe, în care îl acuză pe liderul de la Bucureşti de „scopuri propagandistice”. „Se poate să exagerezi la infinit în scopuri propagandistice pe tema ‘ocupaţiei ruseşť, pretinzând chiar rolul de apărător al suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. De asemenea, în felul acesta, se poate să-ţi verşi năduful provocat de confuzia spionului român care a eşuat în misiunea de a culege informaţii secrete la Moscova”, adaugă MAE rus.

Un alt aspect divergent de pe agenda celor două state este dialogul energetic, a punctat Polina Sokolova. Interesele companiilor româneşti nu coincid cu ale celor ruseşti, părţile susţinând proiecte internaţionale diferite, ceea ce nu le permite să treacă la un nou nivel în căutarea soluţiilor reciproc avantajoase în problemele securităţii energetice, de importanţă strategică.

Amintim că România susţine cu prioritate proiectul european Nabucco, menit să reducă dependenţa statelor europene de gazul rusesc, în timp ce Rusia vine cu proiectul gazoductului concurent South Stream. Totuşi, preşedintele Băsescu şi ministrul economiei Adriean Videanu au afirmat anterior că niciunul din proiectele energetice importante nu va ocoli România, dând de înţeles că o participare la South Stream este posibiliă.

Ideea părea să capete mai multă concreteţe în luna iunie, când ministrul Videanu s-a întâlnit, la Moscova, cu directorul gigantului rus Gazprom, Aleksei Miller. Bulgaria, al cărei teritoriu reprezintă o alternativă la România pentru traseul conductei, tocmai anunţase că renunţă la o serie de proiecte cu Rusia.
Astfel la finalul convorbirilor cu delegaţia de la Bucureşti condusă de Videanu, Gazprom a informat despre pregătirea calculului tehnico-economic pentru un traseu al gazoductului prin România.

Ziarul rus Kommersant, apropiat de Gazprom, nota că fundamentarea tehnico-economică a sectorului submarin al South Stream prevede posibilitatea ieşirii conductei din Marea Neagră nu în Bulgaria, ci în România. Totuşi, România a fost folosită ca instrument de presiune.
Ameninţarea Rusiei că renunţă la construcţia gazoductului South Stream prin Bulgaria şi că va instala conducta prin România a avut efectul scontat de Gazprom şi, după discuţiile purtate pe 6 iulie, la Sofia, între vicepremierul rus Viktor Zubkov şi primul-ministru bulgar Boiko Borisov, acesta din urmă şi-a exprimat pentru prima dată public susţinerea faţă de South Stream.

Pe 17 iulie, „foaia de parcurs” a fost semnată. În fine, un alt aspect care tensionează relaţiile româno-ruse vizează desfăşurarea elementelor scutului american antirachetă pe teritoriul românesc şi „temerile” părţii ruse generate de apropierea bazei NATO de conflictul „îngheţat” din Transnistria, a arătat expertul rus Polina Sokolova.
Toate cele trei probleme care afectează relaţiile bilaterale trebuie soluţionate atât prin dialog politic bilateral, cât şi în cadrul platformelor Rusia-UE şi Rusia-NATO, a subliniat ea.

„Astfel, dacă Rusia şi UE vor identifica o abordare comună pentru soluţionarea conflictului transnistrean, aşa cum se menţionează în Memorandumul semnat de preşedintele rus Dmitri Medvedev şi de cancelarul german Angela Merkel la încheierea convorbirilor din 4-5 iunie 2010, iar cooperarea se va dezvolta şi se va simţi un progres, multe dintre divergenţele atât dintre Rusia şi România, cât şi dintre Rusia şi UE, referitoare la parcursul european al Republicii Moldova vor fi eliminate”, consideră expertul.

Amintim că Moscova şi Berlinul au propus crearea unui Comitet Rusia-UE pe probleme de politică externă şi de securitate la nivel ministerial, care să se ocupe în special de rezolvarea conflictului transnistrean, potrivit unei declaraţii semnate de Medvedev şi Merkel. Memorandumul a fost salutat de premierul moldovean Vlad Filat.
De asemenea, problemele referitoare la desfăşurarea bazelor militare şi a elementelor scutului antirachetă pe teritoriul României ar putea fi rezolvate odată cu dezvoltarea ideii unui sistem comun de apărare ruso-american sau Rusia-NATO, aspect menţionat în elaborarea noului Concept strategic al NATO, a afirmat Polina Sokolova.

„Totuşi măsura principală pentru îmbunătăţirea relaţiilor bilaterale dintre România şi Rusia constă într-o mai intensă căutare a unei limbi comune între elitele politice şi economice din cele două ţări”, a concluzionat ea.
„În Rusia se aşteaptă în special un mai mare interes din partea preşedintelui României pentru ameliorarea relaţiilor”, a adăugat expertul Institutului de economie mondială şi relaţii internaţionale, Polina Sokolova.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata