Egiptul trebuie să înfrunte realitatea și să se reformeze pentru a se baza pe poveștile sale de succes
În Egipt, în timp ce cumpărătorii se confruntă cu o inflație ridicată, piața neagră de valută prosperă.
În luna octombrie a anului trecut, se părea că Egiptul se baza pe un program de reforme economice pentru a scoate cea mai mare economie din Africa de Nord dintr-o criză tot mai mare care a început la începutul anului 2022.
Acesta a inclus un nou acord cu FMI, devalorizarea lirei egiptene cu 50 %, anunțarea unei noi politici de reducere a rolului statului în economie și alocarea a 32 de companii de stat pentru a fi cesionate. Aceste măsuri au fost întâmpinate cu un oarecare entuziasm – chiar dacă nu copleșitor – în legătură cu faptul că Egiptul lua în sfârșit măsurile îndrăznețe necesare pentru a se angaja pe o traiectorie de creștere.
Dar, câteva luni mai târziu, investitorii locali și străini deopotrivă, precum și agențiile de rating și instituțiile financiare internaționale, au devenit din ce în ce mai sceptici că reformele promise se vor materializa vreodată – iar indicatorii economici cheie au rămas departe de a fi liniștitori.
Astfel, la începutul acestei luni, Egiptul a fost retrogradat de Fitch Ratings – pentru prima dată în ultimul deceniu – pe baza a ceea ce agenția de rating a considerat a fi o lipsă de reforme semnificative. De asemenea, a citat cerințele ridicate de finanțare externă ale țării, combinate cu constrângerile privind obținerea de finanțări viitoare, precum și deteriorarea “indicatorilor” datoriei publice.
Așadar, de ce eforturile de reformă nu s-au materializat și nici nu au dus la redresarea anticipată?
În primul rând, factorul de negare continuă să împiedice progresul. Într-o declarație emisă de guvernul egiptean pentru a respinge pesimismul Fitch, criza economică a fost atribuită în principal pandemiei Covid și, în plus, războiului Rusiei în Ucraina.
Acest lucru nu mai este acceptat de majoritatea analiștilor și observatorilor independenți. Aceștia se tem să nu nege impactul suplimentar și semnificativ al altor cauze autoprovocate ale crizei: cheltuielile excesive pentru proiecte de infrastructură pe termen lung; lipsa de prudență în ceea ce privește împrumuturile la nivel local și internațional; creșterea fără precedent a rolului statului în economie; și mediul extrem de birocratic cu care se confruntă investitorii din sectorul privat.
Aceasta nu este o dezbatere despre trecut, ci despre viitor. Recunoașterea greșelilor de politică anterioare este o condiție prealabilă necesară pentru a se angaja pe o cale de reformă totală și pentru a redresa o economie în care inflația oficială a ajuns la 40 %, piața neagră a valutei a prosperat, restricțiile la importuri au afectat capacitățile de producție, iar povara datoriei Egiptului a atins cote noi și alarmante.
Adăugați la aceasta sprijinul călduț al țărilor din Golf – considerate în mod tradițional drept donatori de ultimă instanță – și realizarea unei reforme economice autentice devine o chestiune de maximă prioritate.
Dar, în timp ce economia în general, precum și majoritatea companiilor din sectorul privat au avut de suferit, unele întreprinderi egiptene – vechi și noi, mici și mari – au găsit oportunități. Multe au reușit să se transforme și să se adapteze la o nouă normalitate.
Exportul este numele jocului. Zeci de producători agricoli, întreprinderi de plante medicinale și horticole, producători de materiale de construcții, articole de îmbrăcăminte și produse manufacturate ușoare, precum și furnizori de soluții tehnologice, au reușit să își găsească drumul către piețele în creștere din regiune și din afara acesteia.
Caracteristicile comune ale întreprinderilor din acest club de succes – deși unul cu un număr încă limitat de membri – sunt, totuși, un indiciu al greutăților crizei economice actuale. Printre aceste caracteristici se numără: utilizarea în principal a inputurilor locale, evitând astfel constrângerile legate de importuri; evitarea concurenței din partea companiilor de stat; limitarea creșterii cheltuielilor generale; și, în mare parte, păstrarea unui profil scăzut și evitarea atenției.
Privind în viitor, companiile de servicii profesionale, furnizorii de tehnologie, consultanții, procesatorii de date și alții, între timp, urmăresc să își mărească profiturile prin furnizarea de servicii de back-office către economiile vecine – și, prin urmare, să beneficieze de oportunitățile create de devalorizarea monedei.
Dar acest lucru nu este suficient. Pentru a se dezvolta și a depăși dificultățile economice actuale, Egiptul trebuie să transforme această minoritate de întreprinderi de succes într-o majoritate covârșitoare.
La 16 mai, guvernul a anunțat un pachet cuprinzător de măsuri favorabile investițiilor, menite să stimuleze investițiile din sectorul privat prin reducerea obstacolelor birocratice, oferind o anumită asigurare a concurenței loiale cu statul și oferind claritate în ceea ce privește impozitarea.
Acestea sunt măsuri foarte bine primite – poate mai mult pentru semnalul pozitiv pe care îl transmit decât pentru substanța și conținutul lor. Pentru a redresa economia va fi nevoie de mult mai mult decât facilitarea eliberării de permise sau acordarea unor facilități fiscale.
Pentru ca mesajul să fie cu adevărat convingător și pentru a atrage atenția unei comunități sceptice de investitori internaționali și locali – precum și a agențiilor de rating – trebuie adoptat, declarat și dus la îndeplinire un program cuprinzător de reformă economică.
Numai atunci poveștile de succes vor deveni norma și se vor realiza oportunitățile și potențialul abundente ale Egiptului.
Sursa – www.ft.com
