Germania riscă să rămână fără gaz în iarna viitoare, avertizează autoritatea de reglementare

Organismul de pază energetică din Berlin a avertizat că companiile și gospodăriile vor trebui să reducă în continuare consumul de gaz, dacă Germania vrea să evite o criză energetică iarna viitoare.

Klaus Müller, șeful Agenției Federale de Rețea, a declarat că criza de energie din Germania „nu s-a încheiat” și depinde mult dacă iarna viitoare va fi mai rece decât cea precedentă.

„Pericolul unei penurii de gaz încă există”, a spus el pentru Financial Times. „Depinde foarte mult dacă vom continua să reducem consumul de gaze și să asigurăm aprovizionare diversificată în Germania. Și există riscuri.”

Printre acestea se numără redresarea economică a Chinei, care se accelera „mai repede decât preconizaseră mulți”, ducând la o cerere mai mare de gaze care va avea „consecințe în ceea ce privește prețul”.

Iarna 2023-2024 va fi, de asemenea, prima pe care Germania a experimentat-o ​​„fără gaze rusești”, în timp ce oferta globală de gaz natural lichefiat (GNL) „nu este de așteptat să crească semnificativ în acest an sau în viitor”.

Comentariile lui Müller fac ecou cu cele ale lui Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie, care a avertizat luna trecută că Europa nu și-a câștigat încă războiul energetic cu Rusia, în ciuda unei scăderi mari a prețurilor la gaze.

„A fi prea încrezător pentru iarna viitoare este riscant”, a spus Birol pentru FT, adăugând că Europa nu își poate permite să piardă atenția asupra conservării sau dezvoltării energiei regenerabile.

Unitatea plutitoare de stocare și regazificare Neptune a sosit în portul industrial Lubmin, nord-estul Germaniei în decembrie anul trecut © Danny Gohlke/AFP/Getty Images

Germania a fost una dintre cele mai mari victime ale tulburărilor de pe piețele energetice europene declanșate de războiul Rusiei din Ucraina. Înainte de invazie, 55% din gazul său provenea din Rusia. Acele provizii au dispărut practic în lunile de după izbucnirea luptei, declanșând o goană pentru alternative.

Scăderea importurilor de conducte rusești a împins prețurile angro la gaze mai mari de 300 de euro pe megawatt oră vara trecută, de la aproximativ 20 de euro/MWh înainte de război. Acest lucru a forțat unele dintre companiile germane consumatoare de energie să închidă producția și a generat avertismente privind întreruperile de curent și raționalizarea gazelor pentru clienții industriali.

Dar Germania a reușit să-și reconfigureze sistemul energetic pentru a face față crizei, pe care Müller a descris-o drept o „realizare singulară”.

Berlinul și-a aprovizionat noi aprovizionare cu GNL din Orientul Mijlociu și SUA, a crescut importurile de gaze din Norvegia, Olanda, Belgia și Franța și a construit primele sale terminale de import de GNL pe coasta de nord. Rezervoarele de benzină ale Germaniei sunt acum pline cu 64%, un nivel mult mai ridicat decât acum un an.

Companiile și gospodăriile au făcut, de asemenea, economii drastice de energie, industria utilizând cu 20% mai puțin gaz în această iarnă. „Au făcut-o prin schimbarea combustibilului, prin inovații tehnice de care ar trebui să fie cu adevărat mândri și prin reducerea producției, ceva care este, desigur, foarte dureros”, a spus Müller.

Dar el a spus că este convins că pot – și ar putea trebui să – să meargă și mai departe. „Nu cunosc niciun om de afaceri care să nu fie pregătit să facă și mai multe economii pentru a preveni o lipsă de gaz în iarna viitoare”, a spus el. „Cred că putem – și trebuie – să facem mai mult (pentru a economisi benzină).”

Mult, a spus el, depindea de vreme. „Am fost foarte norocoși să am avut o iarnă foarte blândă în Europa (în 2022-2023)”, a spus el. „Dar vezi ce impact serios are vremea, vezi cât de mult gaz trebuie ars pentru a încălzi casele când este frig.”

Criza energetică a dus la o mare restructurare a peisajului corporativ din Germania. Guvernul l-a naționalizat pe importatorul de gaze Uniper, care a hemoragiat numerar atunci când livrările rusești au încetat, și a preluat Gazprom Germania, unitatea germană a companiei de gaze controlate de Kremlin, care a fost redenumită Securing Energy for Europe sau SEFE.

De asemenea, se află în discuții pentru achiziționarea subsidiarei germane a Tennet, operatorul olandez de rețea de energie electrică deținută de stat. Müller a spus că discuțiile continuă și că guvernele german și olandez sunt dornici să ajungă la un acord. „Este de salutat, pentru că ne va ajuta să grăbim construirea rețelei de electricitate”, a spus el.

Unele personalități de rang înalt din industria energetică germană și-au exprimat temerile cu privire la rolul tot mai mare al statului în sector și doresc ca guvernul să ofere claritate cu privire la planurile sale pe termen lung pentru participațiile sale în companii precum Uniper.

Markus Krebber, directorul executiv al companiei de utilități RWE, a declarat într-un interviu recent al revistei că companiile private se aflau într-un dezavantaj competitiv față de participanții de stat din sector.

Müller a spus că există puține probabilități ca guvernul să părăsească Uniper și SEFE în curând. „Modelul de afaceri al ambelor companii s-a bazat pe importul de gaze rusești și sunt încă la terapie intensivă”, a spus el. „Este încă prea devreme pentru a-i elibera.”

Sursa – www.ft.com