România nu trebuie considerată „principalul duşman extern” al Ucrainei

Deputatul ucrainean Serghei Grineveţki, unul dintre favoriţii la funcţia de guvernator al regiunii Odesa la apropiatele alegeri locale, a declarat că ‘nu şi-ar dori ca României să-i fie atribuită imaginea de principal duşman extern al Ucrainei’, aşa cum au încercat să facă în ultimii ani unele forţe de la Kiev, într-un interviu acordat portalului Flot2017 – o publicaţie electronică ucraineană din Crimeea, finanţată de primarul Moscovei, Iuri Lujkov – specializat pe analize şi comentarii vizând relaţiile dintre Ucraina şi celelalte ţări riverane Mării Negre, precum şi problemele legate de Flota Rusiei din Marea Neagră.

‘România este vecina noastră şi în ciuda disputelor şi a divergenţelor serioase, este necesar să avem un dialog, în baza interesului naţional, evident. Din păcate, noi cunoaştem prea puţin România, istoria ei şi ceea ce este ea astăzi, ceea ce e inadmisibil între vecini’ – a subliniat parlamentarul ucrainean, adăugând că la Bucureşti există politicieni care pledează deschis pentru alipirea la România a sudului Basarabiei şi Bucovinei de Nord, în prezent componente ale statului ucrainean.

‘Trebuie să recunoaştem însă că avem şi noi în Ucraina destui politicieni care incită la escaladarea tensiunilor cu ţara vecină’, a mai spus el, subliniind că pentru depăşirea problemelor existente în relaţia dintre Ucraina şi România s-ar putea să fie nevoie nu de un an sau de un deceniu, ci de mai mult timp.
În altă ordine de idei, Grineveţki a apreciat că între Rusia şi România nu ar exista în prezent vreo neînţelegere gravă, însă, în opinia sa, relaţiile dintre cele două ţări sunt duale.

România face parte din categoria de ‘tinere ţări europene’ care au intrat recent în UE şi NATO şi a căror politică se caracterizează printr-o susţinere activă a SUA, inclusiv în probleme legate de extinderea NATO şi consolidarea prezenţei militare americane în regiunea Mării Negre, susţine parlamentarul citat. O dovadă în acest sens ar fi decizia din februarie a Consiliului Suprem de Apărare al României privind participarea Bucureştiului la crearea sistemului de apărare antirachetă al SUA în Europa.

Potrivit acestuia, nici măcar preconizata desfăşurare a unor interceptoare de rachete americane în România nu are potenţialul de a agrava relaţiile dintre Moscova şi Bucureşti. Chiar dacă noua doctrină militară a Rusiei include în categoria ameninţărilor majore la adresa securităţii Rusiei tentativa NATO de a-şi atribui funcţii globale, extinderea infrastructurii militare a NATO spre graniţele ruse şi desfăşurarea scutului antirachetă al SUA în Europa de Răsărit, Rusia este interesată în atragerea României în proiectul său de gazoduct South Stream, consideră Grineveţki.

Pe de altă parte, spre deosebire de Ucraina, pentru România Rusia nu este o problemă gravă. Dimpotrivă.’Absenţa frontierelor comune, a revendicărilor teritoriale şi chiar a ‘disputelor istorice’ (aceasta din urmă este o problemă foarte actuală în relaţiile româno-ucrainene) creează premise pentru stabilirea unor relaţii pragmatice între Bucureşti şi Moscova’, a apreciat Grineveţki. Cu toate că în realitate între România şi Rusia ar exista şi ‘probleme istorice’ cum ar fi cea a Tezaurului, adaugă portalul citat.

Cu toate acestea, există un factor care ar putea influenţa negativ evoluţia relaţiilor româno¬ruse şi anume ‘problema Republicii Moldova’. ‘Atât România, cât şi Rusia caută să-şi extindă în prezent influenţa în Republica Moldova. Fireşte, în acest scop se recurge la instrumentul propagandistic prin intermediul retoricii antiruse, pe de o parte, şi celei antiromâneşti, pe de alta.
Aceasta, evident, nu contribuie la promovarea unei imagini pozitive a Rusiei la nivelul opiniei publice române, precum şi a unei imagini pozitive a României în ochii ruşilor’, a opinat deputatul ucrainean.

În prezent, în regiunea Mării Negre se creează un nou sistem de parteneriat strategic între ţări, în baza accesului la resurse. Evenimentele care s-au succedat la sfârşitul anului trecut sugerează că România pretinde din ce în ce mai activ la rolul de lider la Marea Neagră, consideră parlamentarul citat, amintind de vizita preşedinţilor azer (Ilham Aliev) şi polonez (Lech Kaczyński) la Bucureşti, relaţiile Bucureştiului cu Georgia şi implicarea României în proiectul Nabucco.

În opinia sa, Ucrainei îi va fi mult mai greu să revină la o politică activă în regiunea Mării Negre decât, de exemplu, în anii ’90, când a fost înfiinţat GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Republica Moldova). Grineveţki consideră însă că, în contraponderea rolului crescând al Turciei şi României la Marea Neagră, Ucraina ar putea opune un GUAM transformat într-o organizaţie mai puţin politizată sau un nou format de cooperare în regiune.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata