Chiar şi un naufragiu mortal nu poate aduce o grăbire în discuțiile UE, privind migrația

În data de 8-03-2023, guvernul olandez a declarat că va impune restricții la export pentru „cea mai avansată” tehnologie a semiconductoarelor, dezvăluind primele detalii ale unei mișcări controversate din ianuarie cerută de SUA de a sugruma accesul Chinei la cipuri de ultimă generație.

În acest sens, Laura Dubois  explică de ce chiar și o mulțime de migranți înecați este (în mod deprimant) puțin probabil să miște acul în dezbaterea amar divizată a UE cu privire la politica de imigrație și vă reamintesc ce este în joc când Turcia reia discuțiile cu Finlanda și Suedia cu privire la aderarea lor la NATO.

 

“Se pare că nici măcar moartea a zeci de oameni într-un naufragiu în largul coastei italiene nu poate debloca discuțiile privind politica europeană de migrație, în timp ce miniștrii de interne continuă să se lupte cu acest subiect astăzi”, scrie Laura Dubois.

În acest context, de ani de zile, țările UE se chinuie cu privire la modul de abordare a numărului crescând de persoane care caută protecție în Europa. Aproximativ 966.000 de persoane au solicitat azil în UE, Norvegia și Elveția anul trecut, cea mai mare cifră din 2016. În plus, aproximativ 4,8 milioane de persoane care fug de războiul din Ucraina au fost binevenite fără a fi nevoie să solicite azil.

La summitul din februarie al liderilor UE au fost găsite unele puncte comune, cum ar fi o posibilă finanțare UE pentru infrastructura de garduri de frontieră.

Dar acum acest lucru trebuie pus în practică și nu vă așteptați la soluții dure și rapide.

Defectele legate de un pact comun privind migrația care este în prezent negociat de instituțiile UE sunt profunde, în special în ceea ce privește distribuția oamenilor odată ce ajung pe țărmurile UE.

Țările de prima intrare, cum ar fi Italia, vor să se concentreze pe oprirea totală a sosirilor ilegale, prim-ministrul Giorgia Meloni, într-o scrisoare adresată Comisiei Europene după naufragiu, cerând măsuri urgente pentru a „descuraja plecările ilegale”

Între timp, Germania, Țările de Jos, Belgia și alte patru țări, unele dintre destinațiile finale preferate pentru mulți care sosesc prin Mediterana, au folosit o declarație comună pentru a solicita implementarea regulilor actuale de distribuire a solicitanților de azil.

Italia nu a primit înapoi solicitanții de azil din alte țări ale UE ale căror cereri ar trebui să le proceseze ca țară de primă intrare, din cauza lipsei capacității de primire. Alții, precum Grecia, au fost acuzați de acest lucru.

„Migrația poate fi tratată eficient doar dacă țările de destinație și țările de prima sosire lucrează împreună”, a spus ministrul olandez al migrației Eric van der Burg.

Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, în răspunsul ei către Meloni, a cerut o „soluție holistică” mai degrabă decât „ciclul actual de soluții fragmentate”, inclusiv colaborarea cu Egiptul, Tunisia și Libia.

Până când statele UE își vor clarifica prioritățile, tragedii precum naufragiul vor continua probabil să se întâmple.

 

După ce Lituania a permis Taiwanului să deschidă un „birou de reprezentanță” la Vilnius, China a strâns șuruburile asupra țării baltice. Dar Alan Beattie susține că, având în vedere ponderea mică a Lituaniei în comerțul cu Beijingul, aceste tactici au avut un efect redus.

 

După o lună de nervozitate, ne întoarcem la afacerile dezordonate ale candidaturilor Finlandei și Suediei pentru aderarea la NATO, în timp ce negocierile oficiale cu Turcia reîncep astăzi la Bruxelles.

Finlanda și Suedia au inversat generații de politică de securitate solicitând aderarea la NATO după invadarea Ucrainei de către Rusia. Au nevoie ca toți cei 30 de membri să fie de acord. Numai Ungaria și Turcia nu au încă. Ankara a contestat poziția Suediei față de grupurile kurde pe care le consideră teroriști.

Turcia a întrerupt negocierile trilaterale în ianuarie, după ce un activist a ars o copie a Coranului în fața ambasadei sale din Stockholm. În săptămânile de diplomație de transfer deseori frenetică între Ankara, Bruxelles, Stockholm și Helsinki de atunci, a apărut o nouă dimensiune: împărțirea celor două oferte și aprobarea mai întâi aderării Finlandei.

Este posibil ca această coregrafie să fie discutată astăzi la sediul NATO, au spus oficialii. Finlanda și Suedia au semnalat că, deși nu sunt încântați de perspectiva, vor accepta aderarea unul câte unul (și alți membri ai alianței sunt clar că urgența Finlandei, în calitate de vecin cu Rusia, este mult mai presantă).

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, a zburat în Turcia luna trecută pentru a aranja lucrurile cu președintele Recep Tayyip Erdogan după incidentul din Coran.

„Erdogan a fost de acord să reia discuțiile și să aibă o întâlnire”, a spus Stoltenberg ieri. „Acesta în sine este un lucru important după o perioadă lungă fără discuții. Acesta este un proces și nu mă aștept ca procesul să se încheie mâine, dar sunt încrezător că Finlanda și Suedia vor deveni aliate NATO”.

Cealaltă reținere, Ungaria, pare a fi mult mai puțin problematică pentru ambii solicitanți. O delegație parlamentară de la Budapesta care a vizitat Suedia și Finlanda săptămâna aceasta le-a dat degetul mare în sus ambelor.

Oficialii consideră că Ungaria ar putea vota pe această problemă până la sfârșitul acestei luni, lăsând Turcia în pace.

 

Sursa – www.ft.com