Emmanuel Macron încearcă să calmeze furia publicului față de reforma pensiilor din Franța

Președintele francez Emmanuel Macron și-a apărat miercuri planul nepopular de a ridica vârsta de pensionare ca fiind cheia reparării finanțelor publice și a încercat să calmeze furia publicului față de decizia guvernului său de a adopta legea fără un vot parlamentar.

„Crezi că îmi place să fac această reformă? Nu”, a spus Macron într-un interviu televizat. „Dar nu există o sută de moduri de a echilibra conturile. . . această reformă nu este un lux sau o plăcere, este o necesitate pentru țară.”

A fost prima dată când Macron a vorbit public de când guvernul său a forțat proiectul de lege pentru pensii să treacă prin parlament și a supraviețuit voturilor de cenzură rezultate.

De atunci, proteste împrăștiate la scară mică au izbucnit în fiecare noapte în orașe de la Paris la Rennes, ducând la peste 800 de arestări, iar sindicatele au promis că vor menține presiunea cu o demonstrație la nivel național programată joi.

Oficialii monitorizează situația îndeaproape – 12.000 de ofițeri de poliție vor fi desfășurați la demonstrații de joi – pentru că se tem de revenirea la zilele haotice ale protestelor gilets jaunes din 2018.

Macron a spus că respectă drepturile constituționale ale cetățenilor de a demonstra în mod pașnic, dar a condamnat acțiunile unor protestatari care i-au amenințat pe parlamentari și le-au deteriorat birourile. „Nu vom tolera nicio izbucnire”, a spus el.

El a părut să compare acei protestatari cu cei care au luat cu asalt Capitoliul SUA în 2021, spunând: „Când SUA au experimentat ceea ce a trecut pe Capitol Hill, când Brazilia a experimentat ceea ce a trăit, când ați avut violența extremă în Germania, în Țările de Jos. sau uneori aici, trebuie să spunem: respectăm, ascultăm . . . dar nu putem accepta rebeli și facțiuni”.

Grevele continuă la locurile de colectare a gunoiului, la serviciile de transport public și la rafinăriile de benzină. Docurile din Marsilia au blocat miercuri accesul la cel mai mare port comercial al Franței, împiedicând intrarea mașinilor.

Ca răspuns, guvernul a început să rechiziționeze muncitorii pentru a curăța cele 10.000 de tone de gunoi din Paris și a reporni livrările de benzină în sud.

Macron a apărat atât conținutul reformei pensiilor – care va ridica vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani și va cere oamenilor să muncească timp de 43 de ani pentru a primi o pensie completă – cât și metoda folosită pentru a o pune în aplicare.

El a confirmat, de asemenea, că modificările vor intra în vigoare până la sfârșitul anului, atâta timp cât legea va autoriza o revizuire finală de către Curtea Constituțională în săptămânile următoare.

Macron a susținut de mult că schimbarea este necesară pentru a proteja viabilitatea sistemului de pensii al Franței, care se bazează pe lucrătorii actuali pentru a finanța plățile către pensionari. El a avertizat că, în caz contrar, deficitele vor crește pe măsură ce populația îmbătrânește.

„Când am început să lucrez erau 10 milioane de pensionari; astăzi sunt 17 milioane și până în 2030 vor fi 20 de milioane”, a spus el. „Chiar crezi că putem continua cu aceleași reguli?”

Președintele a renunțat la întrebarea dacă va remaniera guvernul sau va numi un nou prim-ministru. El a spus că guvernul condus de premierul Élisabeth Borne are „încrederea” lui și că i-a cerut să lucreze la o nouă agendă legislativă care ar putea ajuta la creșterea sprijinului în parlament.

Philippe Martinez, liderul sindicatului CGT, l-a criticat pe Macron pentru că nu a ascultat furia exprimată în stradă. „Interviul este bizar. . . (și arată) dispreț față de milioanele de oameni care demonstrează . . . nu a existat niciun răspuns”, a spus el la o întâlnire a sindicatului, potrivit Agence France-Presse.

Sondajele arată că două treimi dintre francezi se opun creșterii vârstei de pensionare, deși lucrătorii din alte țări europene tind să se pensioneze mai târziu și cu pensii mai mici decât cele primite de pensionarii francezi.

Franța alocă 13% din producția sa națională anual pensiilor, comparativ cu media UE de 10,3%. Cele 330 de miliarde de euro cheltuite anul trecut pentru prestațiile pentru pensionari au depășit cheltuielile pentru educație de 54 de miliarde de euro și cele 41 de miliarde de euro cheltuite pentru apărare.

Sursa – www.ft.com