Zahărul dăunează sănătăţii cerebrale şi poate cauza boala Alzheimer

Boala Alzheimer, o formă gravă de demenţă, afectează aproximativ 5,2 milioane de persoane în Statele Unite, conform statisticilor din anul 2013.

Unul din nouă adulţi de peste 65 de ani are Alzheimer, iar în prezent această boală este a treia cauză principală de deces din Statele Unite, plasată chiar după bolile cardiace şi cancer. Tot mai multe cercetări medicale sugerează faptul că există o puternică legătură între alimentaţie şi riscul apariţiei bolii Alzheimer, prin intermediul cauzelor similare celor care provoacă şi diabetul de tip 2.

Contrar credinţelor populare, creierul nu are nevoie doar de glucoză, ci de fapt el funcţionează mai bine utilizând combustibili alternativi, în special cetone, care sunt produse de corp ca răspuns la digestia grăsimilor sănătoase. Conform opiniei unor experţi, precum Dr. Ron Rosedale, boala Alzheimer şi alte tulburări cerebrale ar putea fi cauzate în mare parte de arderea constantă a glucozei ca şi combustibil pentru creier.

 Boala Alzheimer a fost denumită în mod provizoriu “diabet de tip 3” la începutul anului 2005, atunci când cercetătorii au descoperit că în afară de pancreas, creierul produce şi el insulină, iar această insulină produsă de creier este necesară pentru supravieţuirea celulelor cerebrale.

 

• Zahărul dăunează structurii şi funcţiei cerebrale

În interiorul creierului, insulina ajută la absorbţia glucozei de către neuroni, precum şi la reglarea neurotransmiţătorilor, precum acetilcolina, care sunt cruciale pentru procesele de memorare şi de învăţare.

Cercetările din acest domeniu au demonstrat de asemenea că persoanele diabetice de tip 2 pierd mai mult volum cerebral pe măsură ce înaintează în vârstă – în particular materie cenuşie. Acest tip de atrofie cerebrală este un alt factor care contribuie la apariţia demenţei.

Studiile medicale au arătat că persoanele având nivele mai scăzute de insulină şi receptori de insulină în creier, în general suferă de Alzheimer. Însă conform unei investigaţii recente publicată în revista Neurology, zahărul şi alţi carbohidraţi pot altera funcţia cerebrală inclusiv dacă nu sunteţi diabetic sau nu aveţi semne de demenţă.

Pentru a-şi proba teoria, au fost evaluaţi marcatori de glucoză pe termen scurt şi pe termen lung la 141 de adulţi de vârstă înaintată, fără diabet sau demenţă. S-au aplicat probe de memorie şi s-au făcut radiografii ale creierului pentru a se evalua funcţia cerebrală şi structura reală a hipocampului.

Iată o parte din prezentarea apărută în Scientific American:

 “Nivelele cele mai ridicate ale glucozei au fost relaţionate cu o memorie scăzută, dar şi cu un hipocamp mai mic şi cu o structură compromisă a hipocampului.

 Cercetătorii au aflat de asemenea că schimburile structurale sunt parţial estimate prin intermediul relaţiei statistice dintre glucoză şi memorie. Conform co-autorului acestui studiu, Agnes Flöel, un neurolog din Charité, rezultatele oferă evidenţa faptului că glucoza ar putea contribui în mod direct la atrofia hipocampului.”

Rezultatele sugerează faptul că inclusiv dacă nu sunteţi diabetic sau rezistent la insulină (aproximativ 80% dintre persoanele din Statele Unite intră în această categorie), consumul de zahăr vă poate altera memoria.

Pe termen lung, consumul excesiv de zahăr poate contribui la reducerea hipocampului, care este un simptom caracteristic bolii Alzheimer (hipocampul este implicat în formarea, organizarea şi păstrarea amintirilor).

Autorii studiului sugerează că “strategiile care au ca scop reducerea nivelelor de glucoză inclusiv dacă acestea se încadrează în nivelele normale, ar putea influenţa în mod benefic procesele cognitive în cazul populaţiei având vârste înaintate.”