Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească, leagănul cercetării vitivinicole româneşti
Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească este situat în centrul viticol Valea Călugărească, în județul Prahova, la 12 km est de municipiul Ploiești.
Valea Călugărească este o localitate recunoscută pentru cultura viței-de-vie și îndeosebi pentru producerea vinurilor roșii de calitate, situată în inima celei mai vestite podgorii din România, Dealu Mare, recunoscută drept ”patria vinurilor roșii”.
La Valea Călugărească, cultura viței-de-vie a reprezentat una dintre principalele îndeletniciri ale oamenilor, încă din secolele II-I î.Hr., iar satul Călugăreni a fost atestat documentar în 1464, potrivit site-ului oficial al institutului, www.icdvv.ro. Ulterior, localitatea a fost numită Valea Călugărilor, iar în timpul domniei lui Vlad Călugărul (1482-1495), care deținea aici suprafețe mari de vii, apare sub denumirea Valea Călugărească, atât ca localitate, dar și ca centru viticol, renumit pentru vinurile de calitate obținute aici.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, însă, viticultura românească s-a confruntat cu invazia filoxerică, semnalată oficial în anul 1884, la Chițorani, în județul Prahova, în podgoria Dealu Mare. Filoxera a distrus suprafețe întinse cu viță-de-vie, dar în scurt timp, a început refacerea acestora, prin înlocuirea cu vițe altoite, iar Valea Călugărească și-a recăpătat, astfel, treptat, însemnătatea.
În 1907, s-a înființat la Valea Călugărească o ”Școală de vieri și dogari’‘, denumită în 1925 ”Școală inferioară de viticultură”, în 1929 — ”Școala de viticultură” de gradul I, în 1946 — ”Liceul tehnic viticol”, în 1955 — ”Școala profesională de ucenici viticultori”, în 1966 — ”Liceul agricol”, în 1976 — ”Liceul agroindustrial” și în 2009 — Colegiul Agricol ”Gheorghe Ionescu-Șișești”. La inaugurarea noii clădiri a școlii, în mai 1931, a participat și istoricul Nicolae Iorga, la acea vreme președinte al Consiliului de Miniștri (1931-1932), care a sprijinit construcția acesteia, notează prof. dr. Elis Râpeanu, în volumul ”Valea Călugărească pe spirală de timp — Monografie”.
În 1950, a luat ființă Stațiunea Experimentală Viticolă Valea Călugărească, devenită, în 1967, Institutul de Cercetare pentru Viticultură și Vinificație. Stațiunea Experimentală Viticolă Valea Călugărească a trecut, în 1957, în subordinea Institutului de Cercetări Horti-Viticole București-Băneasa (ICHV), iar în 1959 a început construirea complexului de vinificație, destinat prelucrării strugurilor și musturilor, condiționării și învechirii vinurilor, acesta fiind prevăzut cu o mică stație de îmbuteliere.
La 1 octombrie 1967, Stațiunea Experimentală Viticolă Valea Călugărească a devenit Institutul de Cercetări pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească (ICVV), având ca obiectiv imediat ”sarcina de lărgire și de extindere a tematicii de cercetare cu scopul de adâncire și reflectare directă a descoperirilor științifice în procesul de producție”, după cum declara primul director al Institutului, academicianul Gherasim Constantinescu.
Activitatea de cercetare se derula atunci în cadrul următoarelor secții și laboratoare: Secția de Genetică și Ameliorare a viței-de-vie; Secția de înmulțire a viței-de-vie; Secția de Agrotehnică a viței-de-vie; Secția de ameliorații viticole; Secția de vinificație; Laboratorul de protecția plantelor; Laboratorul de economie viticolă. La înființare, Institutul a avut în subordine 8 stațiuni experimentale viticole: Drăgășani, Odobești, Crăciunelu, Miniș, Iași, Ștefănești-Argeș, Greaca și Murfatlar, dar în anii 1962, respectiv 1977, s-au adăugat încă două stațiuni experimentale: Pietroasa și Bujoru, notează site-ul oficial al institutului. De asemenea, activități de cercetare vitivinicolă au fost efectuate și la laboratoarele de specialitate de la stațiunile experimentale Cluj, Târgu Jiu și Dăbuleni.
În 2002, ICVV și-a schimbat denumirea în Institutul de Cercetare — Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească. În prezent, la nivel zonal deservește activitatea vitivinicolă din cadrul podgoriei Dealu Mare, iar la nivel național coordonează activitatea de cercetare și extensie în domeniul viticulturii și vinificației prin 7 stațiuni de cercetare vitivinicolă, situate în principalele podgorii ale țării: Blaj, Bujoru, Drăgășani, Iași, Murfatlar, Miniș și Odobești.
Activitatea de cercetare științifică a Institutului se desfășoară în cadrul a trei laboratoare: Laboratorul de genetică, ameliorare și înmulțirea materialului săditor viticol, care se ocupă de Genetică și biotehnologii viticole, Ameliorarea soiurilor pentru struguri de masă, vin și portaltoi și Producerea materialului săditor viticol; Laboratorul de tehnologia culturii viței-de-vie, având ca profile de cercetare: Ecologia viței-de-vie, Agrotehnică viticolă, Agrochimia și nutriția viței-de-vie, Protecția fitosanitară a viței-de-vie, Mecanizarea lucrărilor în viticultură și Laboratorul de enologie, care se ocupă de Tehnologii de vinificare, Chimia vinului, Microbiologia vinului și Valorificarea complexă a subproduselor vinicole.
Pe lângă activitatea proprie de cercetare, IC-DVV Valea Călugărească se ocupă și de diseminarea rezultatelor acesteia, organizarea a numeroase manifestări, precum sesiuni științifice, colocvii, simpozioane, concursuri, demonstrații etc., Institutul beneficiind și de o largă colaborare internațională. Totodată, aici s-au format numeroși specialiști de marcă din domeniu.
Centrul viticol Valea Călugărească este renumit pentru soiurile Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Pinot noir, Merlot, pentru vinurile roșii, și Fetească albă, Fetească regală, Pinot gris, Chardonnay, Sauvignon, Riesling italian, Muscat Ottonel, Busuioacă de Bohotin, pentru vinurile albe.
Din monografia comunei Valea Călugărească, întocmită de prof dr. Elis Râpeanu, aflăm că de această localitate și-au legat numele diferite personalități. Printre acestea se numără și Ionel Fernic (1901-1938), compozitor, poet, gazetar și pilot. Acesta venea des aici, în vizită la vărul său, Gheorghe/Grigore Fernic, la via acestuia de la Valea Largă. Tot aici și-a trăit ultimii ani din viață mama scriitorului Gala Galaction, în casa celui de-al doilea băiat al ei, Dumitru Pișculescu, fratele scriitorului. De altfel, atât mama scriitorului, cât și fratele acestuia sunt înmormântați în cimitirul din localitate. De Valea Călugărească se leagă și numele antrenorului lotului feminin de gimnastică, Octavian Bellu, care a fost profesor la Liceul Agricol din comună timp de șase ani.
În localitatea prahoveană Valea Călugărească, se află cea mai veche cramă recondiționată din țară, transformată într-un muzeu dedicat viței-de-vie și vinului, respectiv Muzeul ”Crama 1777”, intrat în circuitul turistic în anul 2013. Construcția este o reproducere a unei crame datate la 1777, care se afla tot în Valea Călugărească, într-o zonă similară celei în care este amplasată acum, și care s-a păstrat în forma ei originală până în anul 1985. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)
