Managerul privat al Complexului Energetic Oltenia (CEO), Laurenţiu Ciurel, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că preconizează anul acesta o cantitate de energie produsă de 14-16 terawaţi, menţionând că situaţia din primele două luni ale lui 2014 este mult mai bună decât în perioada anterioară. Laurenţiu Ciurel a afirmat însă că gigantul energetic întâmpină probleme ca urmare a prăbuşirii preţului megawattului, dar şi ca urmare a creşterii preţului certificatelor de CO2, complexul fiind nevoit să investească o sumă foarte mare în achiziţionarea acestora.
În ceea ce priveşte investiţiile, Ciurel a spus că se anunţă un an bun din acest punct de vedere, fiind semnate contracte pentru modernizarea unor grupuri de la termocentralele Turceni şi Rovinari. Anul 2014 este şi anul în care CEO a anunţat reorganizarea structurii TESA, considerată supradimensionată, urmând ca 800 de angajaţi din cei 3.000 de la TESA să lucreze în producţie începând de anul acesta.
AGERPRES: Care este situaţia economică a CEO în acest moment? Aţi analizat primele două luni ale acestui an? Cum vă poziţionaţi în prezent?
Laurenţiu Ciurel: Situaţia pe primele două luni este mult mai bună decât anul trecut. Este şi o particularitate anul acesta. În general, în energetica pe cărbune, lunile martie, aprilie, mai şi câteodată chiar şi prima jumătate a lunii iunie sunt cele mai slabe, din cauza a ceea ce noi numim viitură, în sensul că sunt cantităţi mari de apă acumulată în lacuri în urma dezgheţului şi centralele de pe firul apelor sunt beneficiarele unor debite mult mai bune decât în timpul anului, regimul hidrologic este cel mai bun şi atunci, normal, componenta hidro a sistemului naţional este valorificată mai intens. Anul acesta, datorită unei încălziri în februarie, se pare că avem viitura mai devreme, asta putând însemna însă şi un an secetos, dacă începe mai devreme se şi termină mai devreme.
Constatăm acum că debitul Dunării e un debit care era undeva la sfârşitul lunii martie, peste 6.500 de metri cubi, constatăm că nivelul în lacuri este foarte sus, deja din luna februarie, iar asta face ca probabil luna martie la noi să fie mult mai descărcată decât media lunară anuală. Am avut ianuarie şi februarie luni foarte bune, cu producţie bună de cărbune şi de energie. În ianuarie am făcut recordul pe ultimele 16 luni, 1,3 terawaţi, probabil că şi februarie vom face peste un terawatt, vorbesc din punct de vedere al producţiei.
Problema este costul şi preţul. Dacă vă spuneam că am făcut 1,3 terawaţi în ianuarie, să ştiţi că tot 1,3 terawaţi am mai făcut în septembrie 2012, de atunci nu am mai atins o asemenea producţie, dar diferenţa de încasări între septembrie 2012 şi ianuarie 2014 este de peste 108 milioane de lei, ca urmare a prăbuşirii preţului la energie la producător.
AGERPRES: În ceea ce priveşte restul anului, ce priorităţi aveţi? Care este cantitatea de energie pe care vreţi să o vindeţi?
Laurenţiu Ciurel: Anul trecut am făcut 12 terawaţi în condiţii extrem de grele, pentru că a fost un an cu hidraulicitate extrem de ridicată, aproape 6-7 luni pe an Hidroelectrica a avut norocul unor acumulări de apă foarte mari. Anul acesta se pare că nu va fi la fel, va fi un pic mai secetos, producţia noastră pe care o preconizăm este între 14 şi 16 terawaţi. Din păcate, a început să nu mai prea conteze mărimea producţiei, contează foarte mult preţul.
Este foarte greu de concurat cu producători de energie care vând cu 10 bani megawattul. Aceştia formează media pieţei, media bursei, bursa la ora aceasta e undeva la sub 36 de euro pe piaţa contractelor centralizate şi în jur de 27-28 de euro pe PZU, este foarte greu ca o termocentrală sau un producător cu sursă unică de cărbune să reziste pe această piaţă.
Cu toate acestea, încercăm să reducem în continuare şi să menţinem un sistem prudenţial, să reducem în continuare din costuri cât putem, în aşa fel încât să intrăm în piaţă, să trecem perioada aceasta de viitură şi să ne revenim apoi, cum s-a întâmplat aproape de fiecare dată, în a doua parte a anului, când, ori datorită excesului de căldură, ori în noiembrie, decembrie, datorită frigului, am vândut mai bine. Repet, problema mare este prăbuşirea preţului la producător, deşi la consumator nu se vede o reducere aşa de mare.
AGERPRES: În afară de această problemă a prăbuşirii preţului, cu ce alte probleme vă mai confruntaţi care ar putea să vă împiedice să vă realizaţi obiectivele?
Laurenţiu Ciurel: În rest, să ştiţi că avem tot ce ne trebuie. Avem în acest moment peste două milioane de tone de cărbune în stoc, adică funcţionarea pe o perioadă de peste 40-50 de zile, chiar dacă nu am mai produce nimic. Singura problemă este autoaprinderea şi deprecierea acestui cărbune. Marea problemă numărul doi a anului 2014, după preţ, este creşterea accelerată a certificatelor de CO2. Dacă anul trecut am avut o medie de 4,55 de euro pe certificat, deja la ora aceasta preţul este de 7 euro şi asta din cauza iminenţei votului pentru backloading la Parlamentul European.
Backloading înseamnă retragerea de către Parlamentul European a unei cantităţi enorme de 900 de milioane de certificate de pe piaţă pentru a stimula creşterea acestui preţ. Dacă preţul la certificat se va duce la peste 10 euro, vom avea nişte probleme reale toţi producătorii de energie pe cărbune din ţară şi din Europa.
AGERPRES: Câte certificate trebuie să achiziţioneze CEO?
Laurenţiu Ciurel: La o producţie de 15 terawaţi, trebuie să cumpărăm undeva la 14,2 milioane de certificate. La 10 euro, ar însemna 140 de milioane de euro, iar acest lucru este extrem de greu de acoperit. Atunci când vedeţi că CEO licitează în bursă cu 180 de lei megawattul, să ştiţi că 7 sau 10 euro din aceşti 180 de lei reprezintă preţul certificatului pe care trebuie să îl cumpărăm.