Protestatarii mai tineri vor intensifica mitingurile franceze împotriva reformei pensiilor

Oficialii francezi se așteaptă ca de trei ori mai mulți tineri să se alăture protestelor de marți împotriva planului nepopular al președintelui Emmanuel Macron de a crește vârsta de pensionare, ridicând miza pentru poliție, în timp ce încearcă să prevină repetarea scenelor haotice care au distrus ultimele demonstrații.

„Unii tineri, care inițial nu s-au simțit afectați de reformă, s-au alăturat mișcării. . . și vor ieși în stradă dimineața devreme să-și blocheze școlile, apoi mai mult la demonstrații”, a prezis o evaluare a informațiilor obținută de radioul Europe 1 și confirmată de Ministerul de Interne.

În semn al mobilizării în creștere a tinerilor

Unele universități și licee au fost închise marți după ce au fost „blocate” de studenți activiști. Nouă campusuri au fost blocate la Paris, potrivit sindicatului studențesc UNEF, și cel puțin 10 în orașe precum Toulouse și Nisa. În fața universității Tolbiac din Paris, studenții au îngrămădit scutere electrice și coșuri de gunoi pentru a bloca intrările și au pătat pe pereți sloganuri împotriva reformei pensiilor.

Mișcarea guvernului lui Macron din această lună de a declanșa clauza 49,3 a constituției și de a adopta proiectul de lege a pensiilor fără vot parlamentar a dat o nouă viață unei mișcări de protest care s-a construit din ianuarie. Marți, grevele au continuat la rafinăriile de petrol, la școlile primare și la colectorii de gunoi, în timp ce o cincime din zboruri au fost anulate pe aeroportul Paris Orly și puțin sub jumătate din trenurile interne de mare viteză.

Pietoni trec pe lângă grămezi de deșeuri în Paris, la începutul acestei luni, în timpul unei greve a colectorilor de gunoi în semn de protest față de reforma pensiilor

Macron a exclus retragerea reformei, despre care susține că este necesară pentru a asigura viabilitatea sistemului de pensii într-o populație care îmbătrânește, având în vedere că se bazează pe muncitorii activi pentru a finanța beneficiile pensionarilor. Legea, care necesită aprobarea curții constituționale înainte de a putea fi adoptată, va ridica vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani și va cere oamenilor să muncească timp de 43 de ani (în loc de 41) pentru a primi o pensie completă.

Téo Soler, în vârstă de 23 de ani, student la științe sociale la universitatea Paris Dauphine, care a fost baricadată luni, a declarat că utilizarea clauzei 49.3 a fost „ca un șoc electric” pentru studenți. „A politizat o mulțime de studenți care au urmărit situația pensiilor mai mult sau mai puțin de departe.”

Studenții au fost inițial mai preocupați de creșterea costurilor de trai și de precaritatea locului de muncă, mai degrabă decât de pensii, dar furia față de aceste probleme a dat peste cap când reforma a fost promovată, în timp ce arestările pe scară largă la protestele recente i-au galvanizat și mai mult pe unii, potrivit mai multor lideri ai sindicatelor studențești.

„Dacă Macron spera să calmeze lucrurile, chiar nu se descurcă corect”, a spus Éléonore Schmitt, studentă la științe politice și secretar național pentru uniunea L’Alternative.

Valul de furie publică a îngreunat, de asemenea, sindicatele, care au condus o serie de demonstrații în mare măsură calme, care au atras milioane de oameni, să controleze mișcarea. Activiști mai radicali, pe care guvernul îi numește „ultra stânga” sau Black Blocs pentru îmbrăcămintea și măștile lor, au fost prezenți în număr mai mare la ultimele demonstrații la nivel național de joi. S-au ciocnit cu poliția și au dat foc, ducând la 457 de arestări.

Zeci de elevi au blocat porțile unui liceu din capitala Franței săptămâna trecută

Guvernul a început să-și facă griji că umflarea rândurilor tinerilor din demonstrații, combinată cu elementele radicale, crește riscul de răni sau chiar decese. La un protest fără legătură sâmbătă asupra unui rezervor agricol, doi activiști au fost grav răniți în confruntări cu poliția și rămân în stare critică la spital.

Mai multe grupuri franceze și organizații internaționale precum Amnesty International au tras un semnal de alarmă cu privire la tactica poliției franceze. Dunja Mijatović, comisarul Consiliului Europei pentru drepturile omului, a declarat vineri că condițiile din jurul protestelor devin „îngrijorătoare” și a avertizat că poliția nu ar trebui să folosească „forța excesivă” sau să priveze oamenii de dreptul lor de a protesta.

Oficialii de la Palatul Élysée au contactat sindicatele în efortul de a găsi modalități de a atenua criza. Dar guvernul nu a acceptat propunerea lor de a pune reforma, inclusiv creșterea vârstei de pensionare, „în pauză”, pentru a permite calmului să revină în stradă.

Laurent Berger, liderul sindicatului moderat CFDT, a propus marți crearea unui proces de „mediere” condus de partide neutre. „Ar trebui să ne luăm o lună sau două să cerem unui pumn de oameni să medieze”, a spus el la radio France Inter, în ceea ce ar fi „un gest de a readuce calmul”.

Purtătorul de cuvânt al guvernului, Olivier Véran, a respins însă ideea. „Nu este nevoie de mediere când putem vorbi direct”, a spus el.

Sursa – www.ft.com